x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Starea de sanatate În memoria lui Vlăduţ ● De sufletul campaniei

În memoria lui Vlăduţ ● De sufletul campaniei

de Paula Anastasia Tudor    |    07 Iun 2008   •   00:00

Ştiu că un comentariu despre politică nu-şi prea găseşte locul într-o pagină... “de suflete”, dar, cum toate se întîlnesc la un moment dat, pînă şi paralelele – fie şi numai la infinit – probabil, cîndva se vor lega şi cele două noţiuni, altfel o alăturare doar cu valoare de oximoron.



Ştiu că un comentariu despre politică nu-şi prea găseşte locul într-o pagină... “de suflete”, dar, cum toate se întîlnesc la un moment dat, pînă şi paralelele – fie şi numai la infinit – probabil, cîndva se vor lega şi cele două noţiuni, altfel o alăturare doar cu valoare de oximoron.

S-a terminat Campania! Păcat! Pînă acum a fost interesant. “Păcat”, pentru că partidele s-au înghiontit care mai de care în cursa asta nebună (dar prea scurtă) să servească cetăţeanul. Şi nu mă refer la serbările cîmpeneşti cu bere pe de-a moaca şi mititei cu sau fără muştar. Ci la servicii. S-au organizat excursii, care pe unde. Partidele n-au pierdut nici o ocazie să-şi demonstreze bunăvoinţa faţă de electorat. S-au organizat excursii la Dervent, la Peştera Sfîntului Andrei, la Brîul Maicii Domnului, în Mamaia – cu autobuzul “roşu”, ba chiar şi în Bulgaria – la Albena. Femeile de pe strada maică-mii (o străduţă – acum pietruită tot prin zelul de campanie al unui partid – din marginea Techirghiolului) n-au pierdut nici o excursie. “Păi, ce, maică? Mai ajung eu vreodată în Bulgaria? Sau să mă plimb cu autobuzul ăla prin Mamaia?”, ne explica o vecină dorul de ducă. Speră la alte excursii cînd o fi campania pentru generale, că apoi... cine ştie dacă mai apucă alegerile următoare? Un partid a aruncat piatră pe cîteva străduţe, altul a asfaltat, altul a vidanjat haznalele... S-au ridicat gunoaiele, s-au renovat grădiniţe, s-au încălzit biserici... O mană cerească pe capul locuitorilor destul de sărmani şi de uitaţi în rest, care, bulversaţi deja de puhoiul de binefaceri, au început să încurce partidele. “Oare care a asfaltat? ăăăăă.... ăla! Nuuu! Nu! åla a vidanjat!” Oricum, indiferent de ameţeala ulterioară şi de motivaţia partidelor, oamenii tot s-au ales cu ceva. Şi, oricum, ştiu că de-acum cu astea vor rămîne pînă la următoarea campanie.

Mai departe, la alegeri, nu ştiu cît a atîrnat în balanţă ce-a făcut ăla şi ce-a făcut celălalt. E greu să-ţi faci o părere despre un candidat numai pentru că ţi-a adus nişte piatră pe stradă, şi asta în timpul campaniei. Asta e! De 18 ani şi şase campanii electorale oamenii s-au cam lămurit cum stau lucrurile.

Dacă muşcam un măr ce mi s-a-ntins o dată – marketingul electoral –, i-aş fi sfătuit pe cei care vor să cîştige stima şi votul cetăţenilor să nu fie doar o prezenţă efemeră în viaţa lor, continuînd cu astfel de acţiuni şi în afara campaniei (chiar şi nesemnate, pentru că, oricum, vorba zboară... prin toate urechile, iar fapta rămîne). Dar am respins tentaţia, pentru că ştiu că sufletul, în politică, este doar o strategie de marketing.

×
Subiecte în articol: pagina de suflete s-au