După o săptămână de negocieri, reprezentanții Consiliului Uniunii Europene și ai Parlamentului European au ajuns joi, 8 februarie, la un acord politic provizoriu cu privire la propunerea Comisiei Europene de revizuire a Regulamentului privind mercurul, regulament al cărui rol este de a proteja sănătatea umană și mediul împotriva emisiilor și eliberărilor antropice de mercur. Practic, propunerea CE se referă la utilizările reziduale ale mercurului rămase în UE.
În prezent, este interzis doar la copii și femei însărcinate
Mercurul este o substanță foarte toxică și reprezintă o amenințare globală și majoră pentru sănătatea umană și pentru mediu. Potrivit CE, acesta este utilizat în procese industriale și într-o varietate de produse, printre care și amalgamul dentar. Expunerea la niveluri ridicate de mercur poate dăuna sistemului nervos central, plămânilor, rinichilor și sistemului imunitar.
Deoarece amalgamul dentar conține mercur în proporție de 50% și prezintă un risc pentru mediu și sănătate, acesta a fost mult timp controversat.
Însă în ciuda faptului că de mai mulți ani există alternative viabile fără mercur pentru obturațiile dentare (plombe - n.r.), aproximativ 40 de tone de mercur sunt încă folosite anual în UE pentru fabricarea amalgamului dentar. Acest lucru se întâmplă deoarece, pe de o parte, amalgamul dentar este ieftin, ușor de modelat și de lucrat cu el și rezistent ulterior, iar pe de altă parte pentru că normele actuale interzic utilizarea acestui material doar în cazul tratării dinților la copii și la femeile însărcinate și care alăptează.
„Începând cu 1 iulie 2018, amalgamul dentar nu se folosește în tratamentele dentare ale dinților de lapte, la copiii sub 15 ani și la femeile însărcinate sau care alăptează, decât dacă acest lucru este considerat strict necesar de către medicul dentist din motive legate de nevoile medicale specifice ale pacientului”, prevede Regulamentul UE privind mercurul (852/17 mai 2017).
Acum, prin acordul provizoriu al instituțiilor UE, eliminarea treptată a amalgamului va fi extinsă la întreaga populație a statelor membre.
Mai exact, Consiliul și Parlamentul European au menținut data propusă de Comisie pentru eliminarea totală în UE, 1 ianuarie 2025, cu excepția cazului în care utilizarea amalgamului dentar este considerată strict necesară de către medicul stomatolog pentru a răspunde nevoilor medicale specifice ale pacientului. Cu toate acestea, au introdus o derogare de optsprezece luni pentru acele state membre în care persoanele cu venituri mici ar fi altfel afectate socio-economic în mod disproporționat. „La urma urmei, interzicerea amalgamului dentar nu trebuie să însemne că cetățenii UE cu venituri mici nu își mai pot permite un tratament stomatologic adecvat în aceste țări”, a spus Marlene Mortler, membră a Parlamentului European.
„Unor state membre, cum ar fi Republica Cehă sau Slovenia, unde amalgamul dentar este singurul material rambursat integral de sistemul de sănătate publică, li s-a acordat, de asemenea, o perioadă de tranziție de un an și jumătate pentru a-și schimba sistemul de sănătate la alternative”, a explicat, într-un comunicat de presă, Rețeaua pentru medicină de mediu (EnvMed Network), după anunțul instituțiilor UE privind acordul pentru eliminarea completă a mercurului.
Exportul de amalgam dentar va fi, de asemenea, interzis de la 1 ianuarie 2025, în timp ce fabricarea și importul în UE vor fi interzise de la 1 iulie 2026.
1.000 de tone de mercur sunt, încă, în gurile europenilor
În ciuda recomandărilor făcute de specialiști, în ultimul deceniu, privind eliminarea obturațiilor din amalgam, care ne intoxică pe termen lung, și înlocuirea acestora cu porțelan, spre exemplu, milioane de oameni încă au astfel de plombe cu conținut de mercur.
„Cu o medie de 0,6 grame per obturație și un consum total de 40 de tone de mercur pe an”, amalgamul dentar reprezintă cea mai mare utilizare a mercurului în UE, arată EnvMed Network, precizând că, în prezent, „aproximativ 1.000 de tone de mercur sunt încă puse în gura oamenilor europeni”.
Potrivit specialiștilor, în ciuda tuturor măsurilor de siguranță, atunci când se utilizează amalgam dentar, „mercurul este inevitabil eliberat în mediu”: „Starea actuală a mediului este alarmantă: 40% din apele de suprafață din UE sunt contaminate cu mercur, prezentând un risc pentru păsările și mamiferele marine care se hrănesc cu pești sau crustacee contaminate (EEA 2018) și punând în pericol consumul uman de pește”.
În plus, cantități mici de mercur se evaporă în mod constant din aceste plombe, în special, în timpul montării și al îndepărtării plombelor, ceea ce reprezintă un risc direct pentru pacienți, dar și pentru stomatologi și asistenții lor.
„Aproape jumătate din statele membre UE au renunțat deja treptat la utilizarea acestuia (amalgamului dentar - n.r.) sau au redus-o la mai puțin de 1%. S-a dovedit că alternativele sunt eficiente, disponibile și accesibile, astfel încât deșeurile periculoase să nu fie introduse inutil în gura oamenilor”, spune Florian Schulze, director general al rețelei EnvMed.
Acordul urmează să fie adoptat de Parlament și Consiliu, după care noua lege va fi publicată în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare 20 de zile mai târziu.
Mercurul, interzis și în produse electrice și electronice
Mercurul era folosit până acum și în multe tipuri de echipamente electrice și electronice, de la ecranele de laptop, becuri fluorescente, baterii, barometre, până la unele congelatoare, mașini de spălat și uscătoare de rufe de generație veche.
Însă, începând cu anul 2025, statele membre vor trebui să oprească producţia şi comercializarea echipamentelor electrice şi electronice ce conţin mercur, în Uniunea Europeană. Practic, ce se va lansa nou în această categorie de produse nu va mai avea în compoziţie mercur.
„Prin interzicerea utilizării amalgamului dentar începând cu 1 ianuarie 2025 și prin introducerea unei interdicții de fabricare, import și export a anumitor lămpi care conțin mercur, acest regulament revizuit va proteja și mai mult europenii de mercurul toxic. Acesta reprezintă un pas înainte major pentru a proteja sănătatea umană, precum și pentru a oferi beneficii semnificative pentru mediu, în conformitate cu ambiția UE cu zero poluare”, a transmis CE.