Sarpele lui Esculap

Sarpele a fost venerat in fel si chip in toata antichitatea. Incolacit in jurul unui toiag, sarpele a reprezentat emblema medicinei incepand cu anul 800 i.H. Actuala emblema, desi mai noua, are legatura, tot cu sarpele.

Astfel, sarpele incolacit in jurul oului reprezenta un simbol comun la egipteni, indieni si druizi si facea referire la crearea universului. Crucile budiste din Irlanda au un sarpe incrustat pe ele, iar multe temple hinduse au sculpturi cu ghirlande de serpi. Pentru vechii egipteni, sarpele reprezenta intelepciunea divina, iar cand isi prindea coada cu gura simboliza fertilitatea. Vishnu este infatisat odihnindu-se pe un sarpe incolacit, in timp ce textele mitologice il descriu pe zeul egiptean Seth sub forma unui sarpe. Si francmasoneria, desi se foloseste de simboluri crestine, adora sarpele precum paganii de acum 5.000 de ani.

Legenda

Este interesant de stiut de unde vine asocierea intre reptila de care foarte multi oameni se ingrozesc si un domeniu plin de… omenie cum este cel al medicinei. De ce sarpele si nu alt animal mai bland a fost ales ca simbol al vindecarii oamenilor aflam din mitologia vechii civilizatii greco-romane.

Legenda spune ca arta vindecarii oamenilor a fost descoperita de catre Apollo, zeul Soarelui si al luminii, al carui fiu era Esculap (Aesclepius), zeul medicinei. Centaurul Chiron l-a initiat pe acesta in tainele vindecarii prin intrebuintarea de plante medicinale.

Tot legenda spune ca Esculap a omorat intr-o zi un sarpe, dar un alt sarpe, folosind anumite plante vindecatoare, a reusit sa aduca la viata sarpele omorat de zeu. De atunci Esculap a folosit si el acele plante in tratarea bolilor. Aesclepius insa nu s-a multumit doar sa vindece oamenii de boli, ci a inceput sa invieze mortii, spune legenda. Si-a atras astfel mania lui Zeus, care l-a omorat cu trasnetul sau.

Dincolo de mitologie si superstitii, cercetatorii au ajuns la concluzia ca sarpele ce se incolaceste pe toiagul zeului vindecator nu era veninos, ci bland si gratios, de culoare bruna. In prezent, o specie asemanatoare celei din emblema veche traieste in bazinul Nistrului si se numeste chiar asa: Sarpele lui Esculap.

Cupa cu venin

S-au pastrat pana in zilele noastre numeroase desene si sculpturi reprezentandu-l pe Esculap cu un toiag pe care este incolacit un sarpe, acestea fiind atributele sale. Acest simbol care a fost emblema medicinei mult timp a aparut cam cu 800 de ani i.Hr., dar actuala emblema reprezentata de cupa cu sarpele este de data mult mai recenta. Cupa arata faptul ca la tratarea multor boli se foloseste veninul de sarpe, care se pastreaza de obicei intr-un recipient din sticla.

E greu de spus cand anume si-au dat seama oamenii ca pot trage foloase de la aceste vietati, dar vechii romani si greci au incercat sa-l foloseasca in tratamentul epilepsiei, al varsatului de vant si al arsurilor.

STIRI

DIVIN. Kombucco Orientalis este un ceai obtinut prin fermentare, descoperit de coreeni cu aproximativ 400 de ani i.H., si denumit de ei "Ceaiul Divin" datorita proprietatilor sale binefacatoare. In anul 414, imparatul japonez Inkyo a fost vindecat de tulburarile sale digestive de catre doctorul Kombu cu ajutorul ceaiului. Obiceiul de a bea ceai fermentat s-a raspandit in epoca moderna si in Germania, Rusia, Elvetia si Italia. Cercetatorii elvetieni au descoperit in 1960 ca ceaiul fermentat este mai benefic decat iaurtul. COLENTINA. Existenta Spitalului Clinic Colentina isi are inceputul in anul 1858, cand printul Scarlat Grigore Ghica hotaraste ctitorirea asezamantului medical denumit la acea vreme "Noul Pantelimon", se mentioneaza in biografia "Spitalul Clinic Colentina - ieri, azi, maine", aparuta recent sub semnatura conf. dr. Sorin Simion, directorul general al acestei unitati medicale. La inceput, spitalul asigura bolnavilor servicii medicale si chirurgicale, avand in jur de 100 de paturi si un serviciu de consultatii gratuite. In 1824, Spitalul Colentina se afla la loc de cinste alaturi de celelalte unitati sanitare din Bucuresti: Coltea, Filantropia, Pantelimon, Brancovenesc etc. MEDICAMENTUL ARMONIEI. Aloe Vera este una dintre cele mai vechi plante medicinale folosite de om, cunoscuta inca din anul 333 i.Hr. Vechii egipteni o foloseau pentru regimurile de intretinere a frumusetii si pentru imbalsamarea mortilor. Vechii greci o utilizau pentru vindecarea a numeroase boli interne sau externe. Medicina chineza veche considera Aloe Vera drept una dintre plantele cu proprietati terapeutice majore si o numeau "medicamentul armoniei". In America, aceasta planta era supranumita "vindecatorul tacut", iar rusii o numeau "elixirul longevitatii". Aloe Vera are efecte benefice in cancer, boli de inima, de stomac, in afectiuni reumatismale, dermatologice, precum si asupra sistemului imunitar.