Cristina Gologan şi-a dorit extrem de mult un frăţior. Ani în şir s-a rugat de părinţii ei şi de Dumnezeu să-l primească, iar Sorin a fost bucuria ei cea mai mare. L-a crescut, s-a jucat cu el, l-a învăţat tot ce ştia. Sunt cei mai buni prieteni. La începutul acestui an, o veste cruntă avea să le zdruncine vieţile. Cristina spune povestea dramei prin care trece împreună cu fratele ei.
"Niciodată nu mi-am închipuit că o să apar într-o astfel de ipostază... Niciodată nu am simţit o greutate atât de mare pe umeri şi nu am crezut că într-o zi voi vedea o singură persoană în faţa mea, în visele mele... Niciodată nu mi-am imaginat că pot avea o aşa mare responsabilitate, o responsabilitate de care depinde viaţa fratelui meu. De 2 luni mă trezesc tristă în fiecare dimineaţă, după doar cateva ore de odihnă, dar cred că aş rezista toată viaţa în ritmul astă pentru frăţiorul meu.Viaţa fratelui meu, Gologan Sorin, «So» cum îi spunem noi, este în joc. Pe 8 martie a împlinit 14 ani. El e centrul universului meu. În primele lui zile de viaţă nu mă puteam desprinde de el, îl ţineam în braţe ore în şir. Pot spune că în primii ani majoritatea timpului l-a petrecut cu mine. Anii au trecut atât de repede încât nici nu am realizat că s-au petrecut multe lucruri frumoase, lucruri cărora nu le dădeam importanţă, căci la rândul meu eram un copil trăindu-şi copilăria.
Acum realizez mult mai multe, acum îmi dau seama că puteam să fac şi mai multe. Fotbalul i-a trezit pasiunea; l-am înscris la Clubul Sportiv Municipal Codlea de la vârsta de 8 ani şi a jucat până la sfârşitul anului 2009 când a început să se simtă rău...
Pe 10 ianuarie 2010 a fost internat la Spitalul Municipal Codlea, cu dureri foarte mari în zona lombară. Mai fusese internat în spital în ultimii 2 ani, dar doctorii de aici au zis că are scolioză, pietre şi nisip la rinichi... Pe 12 ianuarie a paralizat şi a fost trimis de urgenţă la Spitalul Judeţean Braşov unde i s-a făcut un set de analize, printre care şi un RMN. Doctorii i-au pus diagnosticul de neurofibromatoză tip 1, tumoare paravertebrală şi intracanulară, paraplegie completă.
La acel moment ni s-a explicat că tumoarea apasă pe nişte nervi şi de aceea nu-şi mai simţea picioarele. Credeam că totul se va rezolva printr-o operaţie, care însă nu s-a putut efectua la Braşov, deoarece tumoarea era foarte extinsă, aşa că l-au trimis la Spitalul Bagdasar din Bucureşti".
O FORMĂ RARĂ DE CANCER
"Am fost de acord să i se facă biopsia, pentru a ne arăta exact de ce natură e tumoarea. Pe 5 februarie anul acesta a venit rezultatul: neuroblastom toracic, o formă rară de cancer, foarte gravă, care evoluează foarte rapid şi îi atacă pe zi ce trece corpul şi sistemul nervos. A început imediat tratamentul cu citostatice. Am căutat disperată detalii care m-ar putea ajuta, însă cu cât căutam mai mult, cu atât eram mai agitată, pentru că îmi dădeam seama că viaţa lui atârnă de un fir de aţă.
Medicii au spus că dacă organismul lui nu reacţionează la tratament, nu mai au ce să-i facă, dar cu ajutorul bunului Dumnezeu am aflat de Institutul Gustave Roussy, cea mai veche clinică de oncologie din Europa, care este specializată pe tumorile solide. Clinica dispune de aparate de ultimă generaţie şi de o gamă diversificată de tratamente pentru această formă de cancer. Am luat legătura cu părinţii copiilor care au fost trataţi acolo şi într-adevăr au fost salvaţi.
Acum îi rog pe oamenii cu suflet să ne ajute să strângem cei 100.000 de euro necesari tratamentului, pentru a-i salva viaţa, fiindcă nu vrem să-l vedem cum se stinge în faţa noastră. Sorin s-a maturizat mult prea devreme, înainte să cunoască sensul vieţii şi cel al copilăriei... Ştie că suferă de o boala destul de gravă, dar am avut grijă sa îi explic că ea poate fi tratată. Mă întreabă de fiecare dată: când o să mă fac bine? Încerc cu ultimele puteri să-i explic că investigaţiile durează, trebuie făcute cu atenţie ca totul să iasă bine...
Ultimele teste au arătat că fratele meu are şi metastaze osoase, în stadiul 4. Starea lui este foarte gravă şi, dacă nu vom reuşi să plecăm în scurt timp în Franţa, nu cred că mai are şanse de supravieţuire...
Va implor ajutaţi-ne! Viaţa lui Sorin atârnă de un fir de aţă!"
Orice efort contează
Dacă vreţi să-l ajutaţi pe Sorin, puteţi face o donaţie, oricât de mică, în conturile deschise la Raiffaisen Bank:
Pe numele mamei lui Sorin, Tatiana Gologan, la sucursala Codlea:
R078RZBR0000060010568303 (RON)
RO24RZBR0000060012347964 (EUR)
COD SWIFT: RZBRROBU
Pe numele surorii lui Sorin, Cristina Gologan, la sucursala Piaţa Sfatului, Braşov:
RO43RZBR0000060012314739 (EUR)
RO97RZBR0000060012314737 (RON)
RO16RZBR0000060012314740 (USD)
COD SWIFT: RZBRROBU
Pentru mai multe detalii despre acest caz, Cristina Gologan poate fi contactată la numărul de telefon 0757.355.399.