Vine alergia la polen!

Simti ca nu te mai poti opri din stranutat. Lacrimile iti curg siroaie pe fata. Ochii sunt inrositi si te mananca ingrozitor. Iar pe deasupra nasul iti curge si este infundat fara sa fii racit. Toate aceste reactii de aparare a organismului apar o data cu primele semne de primavara. De vina este polenul, care incepe sa dea batai de cap persoanelor alergice. Alergia la polen (polinoza) este o afectiune sezoniera, manifestata adesea zgomotos prin suferinte oculare, nazale, bronsice si, in mai mica masura, cutanate si sistemice, explica profesor doctor Jeana-Rodica Radu, seful Clinicii de Alergologie si Imunologie Clinica din cadrul Spitalului "N. Malaxa".

Din martie pana toamna tarziu

Alergiile sezoniere apar cel mai frecvent in perioada de polenizare a plantelor inflorite, al caror polen este transportat de vant la distante de zeci de kilometri. Ca atare, manifestarea alergiilor sezoniere induse de polenuri variaza in functie de stadiile de vegetatie, fiind mai prelungite in zonele cu temperaturi constant ridicate, asa cum sunt regiunile mediteraneene in Europa. Aici simptomele de polinoza pot fi prezente aproape pe tot parcursul anului. Pentru tara noastra, perioada de manifestare a alergiilor sezoniere induse de polenuri se extinde de la debutul primaverii timpurii (sfarsit de februarie - martie, in cazul alergiilor la polenuri de arbori si arbusti) pana toamna tarziu cand se produce expunerea maxima la polenuri de ierburi.

Orasenii sunt mai afectati

"Simptomatologia corelata cu alergiile la polenuri are o maxima intensitate in Romania de la sfarsitul lunii aprilie pana la jumatatea lunii iulie, cand pacientii sensibilizati sunt expusi la concentratii mari de polenuri de graminee de cultura si salbatice. Acestea reprezinta cele mai importante polenuri cu rol sensibilizant pentru zona noastra geografica", arata prof. dr. Jeana-Rodica Radu.

Manifestarile polinozei sunt mai intense in zonele urbane comparativ cu cele rurale. Potrivit prof. dr. Radu, acest fapt este cauzat de conditiile de expunere la polenuri, paradoxal, mai agresive in zonele urbane decat in cele rurale, unde polenurile sunt eliberate in concentratie maxima. In orase, circulatia polenurilor lipseste, ele fiind blocate intre cladiri inalte. Astfel, polenurile se depun mai mult in spatiile urbane. In schimb, la sate, concentratia este diminuata datorita curentilor de aer care poarta polenurile la distanta de kilometri.

Stranut, mancarime, tuse…

Recunoasterea fenomenelor de polinoza este relativ usoara, pentru ca ele se manifesta cu intensitate, multe dintre simptome afectand calitatea vietii pacientului alergic. "Cele mai cunoscute semne de boala sunt: pruritul (mancarimea) nazal, ocular, faringian sau cutanat, lacrimarea, inrosirea ochilor (infectia conjunctivala), umflarea pleoapelor (edem), stranutul, de obicei, repetat intr-un timp foarte scurt (stranutul in salve), scurgerile nazale apoase abundente, tusea, senzatia de sufocare, zgomotul la respiratie asemanator cu un suierat (wheezing), eruptiile cutanate de tip urticarian de contact si chiar febra, boala fiind descrisa initial ca "febra de fan"", precizeaza prof. dr. Jeana-Rodica Radu. Evident, nu toti pacientii alergici la polen manifesta toate aceste semne de boala. Cel mai frecvent, alergia la polen se caracterizeaza prin fenomene accentuate la nivelul nasului si al ochilor. Prin aceste porti primare de intrare, granulele de polen vin in contact direct cu organismul, cantonandu-se in aceste zone.

In cazul persoanelor foarte sensibile, expunerea repetata la polen favorizeaza o serie de complicatii la nivelul mucoaselor oculo-nazale, inclusiv la nivel bronsic, avertizeaza prof. dr. Radu.

Tratament

In functie de intensitatea fenomenelor ce caracterizeaza polinoza, tratamentul poate fi inceput prin metode simple de ingrijire individuala.

Prof. dr. Jeana-Rodica Radu recomanda spalatul cu apa curata a zonelor expuse (ochi, nas, piele). De asemenea, activitatile in natura si aerisirea caselor trebuie sa se faca dimineata foarte devreme si seara tarziu, cand eliberarea si depunerea polenurilor sunt mai limitate. Sunt indicate folosirea filtrelor de polen in masina si inchiderea geamurilor in timpul mersului, precum si folosirea in locuinta a purificatoarelor de aer cu filtre de polen. Persoanele alergice trebuie sa poarte ochelari de protectie.

"Persistenta fenomenelor dupa epuizarea acestor masuri obliga pacientul sa se prezinte la medicul de familie, care, dupa aplicarea masurilor terapeutice de urgenta, il va indruma obligatoriu pentru investigatii catre specialistul in alergologie si imunologie clinica", subliniaza prof. dr. Jeana-Rodica Radu.

Investigatia alergologica prin teste cutanate efectuate in sezon trebuie evitata, prof. dr. Radu recomandand fie amanarea acestora in afara sezonului cu polen, fie realizarea lor in conditii de maxima securitate, asigurata in unitati spitalicesti de catre medicul specialist in alergologie si imunologie clinica.

ASOCIERE PERICULOASA. Alergiile sezoniere pot fi asociate cu alte tipuri de boli alergice. Dupa documente internationale care atrag atentia asupra alergiilor respiratorii, acestea afecteaza populatia generala din intreaga lume in procente ce variaza intre 5% si 10%. Din aceleasi documente elaborate in colaborare cu Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) reiese ca 40%-50% dintre cazurile de rinita sunt asociate cu astm. PREDISPOZITIE. Unele studii arata ca alergiile sezoniere sunt afectiuni care se transmit genetic. Dar in afara de predispozitia ereditara trebuie luati in calcul si alti factori de risc, precum poluarea, lipsa alaptarii materne, imunitatea scazuta, virozele respiratorii din primii ani de viata etc. CERCETARI MONDIALE. Studii populationale efectuate in diferite colturi ale lumii atesta frecventa crescuta si a manifestarilor intermitente, cu caracter sezonier, de rino-conjunctivita si astm. Acestea sunt cauzate de sensibilizarile la polenuri, precum si de varfurile sezoniere ale unor alergeni persistenti (mucegaiuri de exterior si de interior, acarieni, in mica masura), subliniaza profesor doctor Jeana-Rodica Radu. DIMINEATA. Cea mai mare concentratie de polen in aer este dimineata. Primavara, un metru cub de aer contine pana la 3.000 de granule de polen. Concentratia scade simtitor dupa o ploaie indelungata sau la 2.000 m altitudine. Pentru a declansa o alergie sunt suficiente 20 de granule intr-un metru cub de aer. SENSIBILITATE DIFERITA. Intensitatea si durata simptomelor in cazul alergiei la polenuri difera de la individ la individ. Variatia se face in functie de gradul de sensibilizare si expunere, zona geografica (momentul polenizarii este diferit la aceleasi plante la altitudine joasa sau inalta, precum si in sud sau in nord), ca si dupa conditiile climatice: ploaie, vant, temperatura, activitate cotidiana (in natura sau in interior) etc. EPIDEMIE. "Febra de fan" produce adevarate "epidemii" sezoniere la circa 5% dintre romani. Aceasta apare in majoritatea cazurilor la persoane cu varsta cuprinsa intre 25 si 28 de ani, se amelioreaza dupa 35-40 de ani, iar pe la 50 de ani, din fericire, exista tendinta de a disparea.