Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Ca să fim sinceri, de multe ori stresul este principalul factor care ne ține pe loc. Iar stresul este, pe bună dreptate, ceva destul de neclar”, aprecia neurocercetătoarea Nicole Vignola, autoarea studiului Reprogramează-ți creierul (Editura Lifestyle, 2025). Dar să facem loc expunerii acestei cercetătoare: „Stresul este un termen care deseori are conotații negative, ducându-ne cu gândul la tensiune, anxietate și disconfort. Însă nu orice formă de stres ne afectează starea de bine”. Adică? „Stresul este necesar în anumite circumstanțe, iar dacă înțelegem diversele sale roluri, vom începe să ne dăm seama cum putem să-i facem față mai bine. Acesta este un aspect important, întrucât uneori punem stresul pe seama unor situații care sunt neplăcute, dar nu chiar stresante, ceea ce poate perpetua efectul de profeție autoîmplinită”.
Hipervigilență
Pe înțelesul tuturor: „Modul în care percepem stresul și schimbarea perspectivei asupra reacției la stres ne pot îmbunătăți reacțiile fiziologice și emoționale la evenimentele stresante. Voi împărți așadar stresul în trei categorii: hipervigilență, stres acut și stres maladaptativ”. Să le luăm pe rând: „Contrar convingerii populare, stresul este necesar pentru îmbunătățirea performanțelor și a capacității de concentrare. În multe situații avem nevoie de un anumit nivel de vigilență pentru a obține rezultate bune la lucru, când facem sport și în cazul activităților cotidiene, cum ar fi când plimbăm câinele sau ne ocupăm de treburile casnice. Asta înseamnă că în organismul nostru circulă anumiți hormoni, cum sunt adrenalina și cortizolul, precum și compuși neurochimici ca norepinefrina, care ne pregătesc pentru aceste evenimente. Substanțele respective au rolul de a spori vigilența și chiar de a ameliora timpii de reacție”.
Stres sau disconfort?
„Un nivel moderat de stres - a reluat Nicole Vignola - este deseori asociat cu performanțe optime, întrucât ne motivează să respectăm termenele-limită, să înfruntăm direct problemele și să ne îndeplinim scopurile. Deseori folosim cuvântul stres pentru a descrie cum ne simțim când, în realitate, avem o senzație de disconfort. Cred că este o diferență importantă, întrucât afirmația generală Sunt stresat ne reduce capacitatea de a controla ceea ce simțim. Când evaluăm corect situația în care ne aflăm și apreciem că este necesar să fim pregătiți pentru activitatea în care ne implicăm, suntem capabili să ne gestionăm mai bine stresul”.
Stres acut
Mai departe: „Stresul acut este adaptiv; el reprezintă un val de energie de scurtă durată care ne ajută să rezolvăm probleme și să facem față situațiilor cu care ne confruntăm. Este adaptiv întrucât, după ce trăim un eveniment stresant, corpul se adaptează la acel scenariu ca să ne elibereze de el și, ca urmare, favorizează dezvoltarea și reziliența. De exemplu, prima dată când a trebuit să te pregătești pentru un examen, ai avut un nivel ridicat de stres. Această reacție la stres ți-a sporit capacitatea de concentrare, atenția și motivația, ca să studiezi mai bine. Creșterea temporară a nivelului de stres te-a ajutat să-ți gestionezi timpul mai bine, să stabilești prioritatea sarcinilor și să implementezi strategii de studiu eficiente. Acest lucru ți-a permis să-ți formezi mecanisme de adaptare pentru a face față stresului și aptitudini de gestionare a timpului, iar totodată ți-a sporit capacitatea de a rezista în condiții de presiune. Astfel ai fost mai bine pregătit pentru noi provocări academice”.
Creșterea forței mintale și emoționale
Pe fir: „Stresul joacă un rol adaptiv și pozitiv în situații dificile, facilitând dezvoltarea și succesul. Când este gestionat corespunzător, stresul acut contribuie la creșterea productivității și ne ajută să luăm decizii în mod eficient. Viața e plină de probleme, iar adaptarea la ele implică deseori un anumit nivel de stres. Depășirea obstacolelor poate duce la creșterea forței mintale și emoționale, stimulând un sentiment de împlinire și eficacitate personală. Stresul adaptiv ne încurajează să ne formăm mecanisme de adaptare, aptitudini de rezolvare a problemelor și o capacitate mai bună de a înfrunta viitoare dificultăți. Acționează precum o forță transformatoare, ajutându-ne să devenim ființe umane mai reziliente și mai capabile”.
Stresul maladaptativ
În context: „Deși hipervigilența și stresul adaptiv pot fi benefice, stresul maladaptativ reprezintă partea întunecată a stresului atunci când devine copleșitor și dăunător. Acest tip de stres apare când solicitările la care suntem supuși ne depășesc capacitatea de a le gestiona în mod eficient. Suferim de stres maladaptativ când suntem epuizați din punct de vedere mintal, fizic și emoțional, incapabili să facem ce e nevoie. Acest stres începe să ne afecteze starea de bine și poate contribui la diverse probleme de sănătate fizice și mintale, precum tulburări de anxietate, depresie și probleme cardiovasculare. De obicei se întâmplă așa când stresul acut durează și devine cronic sau când sunt prea multe solicitări și stresul nu se reduce suficient. Stresul cronic maladaptativ ne poate epuiza forțele”.
„Stresul este un termen care deseori are conotații negative, ducându-ne cu gândul la tensiune, anxietate și disconfort. Însă nu orice formă de stres ne afectează starea de bine”, Nicole Vignola, neurocercetătoare
„Deși hipervigilența și stresul adaptiv pot fi benefice, stresul maladaptativ reprezintă partea întunecată a stresului atunci când devine copleșitor și dăunător”, Nicole Vignola
Citește pe Antena3.ro
