Ciupercile şi avocado previn atacul de cord şi cerebral. Atenţie la fructele uscate, deoarece pot conţine multe E-uri

Riscul de creştere a nivelului colesterolului din sânge, de răceli şi gripă din cauza imunităţii precare este mai mare în sezonul rece. Soluţia: zilnic, să mâncăm alimente care ne întăresc imunitatea, alimente care înlocuiesc grăsimile de origine animală, alimente care completează necesarul de lichide şi vitamine.

Specialistul nostru, profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi pune pe primul loc ciupercile pentru capacitatea lor de a ne întări sistemul imunitar. Ciupercile sau “carnea vegetală” conţin substanţe speciale imunostimulatoare şi imunomodelatoare, apă şi săruri minerale. De altfel, studiile efectuate în Japonia au demonstrat că tocmai aceste substanţe speciale previn apariţia unor tumori maligne. Lovastina este o substanţă din compoziţia ciupercilor care reuşeşte să prevină apariţia plăcilor de aterom, întreţine elasticitata vaselor de sânge, reduce colesterolul şi, astfel, previne infarctul cardiac şi pe cel cerebral.

Pe locul secund în topul aliaţilor sistemului nostru imunitar, prof. dr. Mencinicopschi plasează echinacea care are calitatăţi multiple ce o face ideală în sezonul răcelilor şi al gripelor: Echinacea are proprietăţi de antibiotic, aniviral şi antiinflamator. În aceeaşi ordine, prof. dr. Mencinicopschi pune usturoiul care e capabil să ţină sub control nivelul colesterolului, are efect vasodilatator mai ales la nivelul vaselor periferice şi de antibiotic, fiind eficient în cazul virozelor, bronşitelor etc.
Prof. dr. Mencinicopschi  ne mai spune că usturoiul şi ciupercile conţin prebiotice care stimulează probioticele stimulatoare ale imunităţii.

Avocado înlocuieşte foarte bine untul sau alte grăsimi de origine animală, ţinând în limite normale valorile tensiunii arteriale, prevenind hipertensiunea. Untul de cocos şi untul de palmier pot fi folosite în locul grăsimilor de origine animală. Deşi conţin acizi graşi saturaţi, aceştia nu sunt aterogeni în contextul grăsimilor vegetale. Cât priveşte aportul de lichide şi de vitamine, profesorul Mencinicopschi ne recomandă fructe şi legume din belşug, deoarece sunt depozite de substanţe valoroase şi conţin peste 80% apă. La fel de benefice sunt citricele, merele, perele, ananasul, kivi, varza, brocoli, morcovii, ridichea neagră, sfecla roşie etc.  Totuşi, prof. Mencinicopschi subliniază că, dacă mâncăm fructe şi legume, nu trebuie să excludem apa plată şi ceaiul verde din alimentaţie. Sănătoase sunt şi fructele uscate. “Prima regulă de consum a acestora este moderaţia, deoarece au un conţinut caloric destul de mare. Apoi, trebuie să fiţi foarte atenţi la etichetă. Deoarece adesea sunt conservate cu ajutorul unei multitudini de E-uri periculoase; pot fi uscate artificial sau învelite în glucoză. O metodă nesănătoasă de conservare a fructelor este prin folosirea dioxidului de sulf, foarte periculos, întrucât încetineşte asimilarea vitaminei B1, provoacă dureri de cap şi ameţeli sau “astmul de sulfit, persoanelor sensibile”, atrage atenţia specialistul nostru.  Toţi ştim că în acest sezon, există un pricol mai mare de a lua în greutate, una dintre cauze fiind consumul de dulciuri procesate. Prof. Mencinicopschi are soluţii gustoase pentru deserturi hipocalorice propuse de dieta raw-vegană, care presupune să mâncăm alimente în starea lor naturală, nepreparate termic. Astfel, putem  înlocui blatul clasic din făină, ouă şi grăsimi, cu cel preparat din nuci sau arahide pisate, ornat cu creme din miere şi cacao.

Citește pe Antena3.ro

Cel puțin patru turiști străini au murit după o otrăvire în masă, în Asia. Ultimul deces confirmat este al unei tinere de 19 ani