Cum vine Ene pe la gene?

Oboseală şi lipsă de somn. Acestea ar fi caracteristici ale unor perioade din viaţa noastră cănd nu putem dormi. Ştim că un somn bun creează o stare psihică pe măsură.

Oboseală şi lipsă de somn. Acestea ar fi caracteristici ale unor perioade din viaţa noastră cănd nu putem dormi. Ştim că un somn bun creează o stare psihică pe măsură. Dar nu toţi ştim că "ideea de a dormi un anumit număr de ore este greşită. Deoarece aceasta este o particularitate a fiecărui individ. O persoană se poate simţi odihnită chiar şi atunci cănd doarme căteva ore, in timp ce o altă persoană poate simţi nevoia de somn chiar şi după opt-nouă ore de somn. Chiar şi copiii au aceste particularităţi. In plus, copiii au perioade in care pot dormi mai puţin, dar recuperează ulterior", arată dr Cristina Ivaşcu, medic pediatru, competenţă in medicina de familie.Â

Dar cine răspunde de inducerea somnului nostru? Melatonina este cea care reglează ritmul somn - veghe. Un nivel scăzut al acestei substanţe determină insomniile. Pornind de la acest principiu, specialiştii au creat numeroase terapii pe bază de melatonină, destinate reglării somnului. Melatonina este secretată, de fapt, de o mică glandă numită pineală, care are dimensiunea unui bob de mazăre şi este situată exact in centrul creierului. Secreţia de melatonină este maximă la primele ore ale dimineţii şi scade o dată cu creşterea intensităţii luminii. Seara, melatonina este cea care il aduce pe "Ene pe la gene".

Există insă o condiţie. Melatonina este eliberată doar cănd este intuneric. "Somnul care relaxează celula nervoasă este inainte de miezul nopţii, pe la orele 21:00-22:00. De aceea, mai ales copiii ar trebui să doarmă la aceste ore, tocmai pentru a avea un somn odihnitor", arată specialistul nostru.

Citește pe Antena3.ro

Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat

Insomnii

Secreţia de melatonină este mai scăzută la persoanele care fumează sau care consumă alcool, cofeină sau medicamente antidepresive. De asemenea, secreţia de melatonină scade o dată cu vărsta, şi astfel va fi nevoie să compensăm deficitul prin consumul de alimente care conţin această substanţă.

STRUGURI. Mierea, prin substanţele pe care le conţine, inhibă agitaţia. De aceea, o linguriţă cu miere şi un pahar cu lapte se dovedesc extrem de folositoare in cazul in care nu putem dormi. Cercetătorii de la Universitatea din Milano au descoperit că un bun efect asupra somnului il are şi vinul roşu. Motivul? Atăt strugurii, căt şi vinul roşu conţin mari cantităţi de melatonină. Dar şi ceaiul de muşeţel are un efect uşor sedativ, aşa că este o soluţie, mai ales inainte de a merge la culcare.