Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Efectele temperaturilor scăzute sunt numeroase. Printre cele mai frecvente sunt degerăturile, care constau în modificări locale ale ţesuturilor, din cauza frigului năprasnic.
Remediile pe care natura vi le pune la dispoziţie vă sunt prezentate de Cristina Bălănescu, medic primar medicină generală cu competenţă în terapii complementare, de la Centrul Medical Clar Med.
Comprese pe zonele afectate
Pentru tratarea degerăturilor, specialistul nostru recomandă infuzia de brânduşă de toamnă: o lingură cu flori uscate şi mărunţite peste care se toarnă 200 ml de apă clocotită. Se lasă acoperită 20 de minute, se strecoară şi se pun comprese pe locul afectat.
Cea mai la îndemână soluţie o reprezintă cataplasmele cu tuberculii cruzi raşi de cartofi.
Din castane se pot face cataplasme sau băi. Se prepară un decoct din trei-patru castane mărunţite la 250 ml de apă. Se fierb cinci minute, se acoperă şi se lasă la răcit 15-20 de minute.
Cu sucul obţinut prin stoarcerea a două-trei lămâi se tamponează locul degerat de trei-patru ori pe zi.
Medicul Cristina Bălănescu recomandă şi cataplasmele cu ceapă coaptă. Astfel, bulbul se introduce în cuptor fără a se curăţa. Se lasă la copt, se scoate şi se lasă la răcit. Se curăţă şi se aplică pe locul afectat, după care se pansează.
Varză, morcovi şi ţelină
Degerăturile pot fi tratate cu ajutorul cataplasmelor cu frunze proaspete de varză strivite cu o sticlă de un litru şi aplicate pe locul degerat. Din ţelină se prepară un decoct. Se fierbe o ţelină de dimensiuni medii, cu frunze cu tot, timp de 45 de minute, în doi litri de apă. Se aplică pe zonele degerate decoctul cald, care se poate reîncălzi şi folosi de 3 ori pe zi. "Pentru obţinerea efectelor scontate, tratamentul trebuie urmat trei-cinci zile, preparându-se zilnic un nou decoct", recomandă specialistul nostru.
Cataplasmele cu rădăcini rase sau frunze zdrobite de morcov sunt la fel de benefice.
iSTOCKPHOTO
Gălbenelele
Gălbenelele sunt recunoscute ca remediu eficient pentru tratarea degerăturilor. Infuzia din această plantă se prepară din două linguri cu flori uscate şi mărunţite peste care se toarnă 250 ml cu apă clocotită. Se lasă la macerat două-trei ore, se strecoară şi se pun comprese. De asemenea, vă puteţi prepara şi tinctură din gălbenele. 20 g de flori şi 100 ml de alcool de 70-90 de grade Celsius se lasă la macerat zece zile. După ce se strecoară, se aplică comprese locale cu 10 ml de tinctură diluată în apă distilată. Tinctura are o acţiune antiseptică şi stimulează circulaţia periferică şi refacerea ţesuturilor.
Din gălbenele se poate prepara chiar şi o alifie. Se amestecă 3-4 g de suc proaspăt stors din flori şi 30 g de unt proaspăt. Se freacă bine până la uniformizare şi se unge locul degerat.
CE ESTE? Degerătura reprezintă înroşirea extremităţilor (mâini, picioare, nas, urechi) din cauza frigului. În general, declanşate de frig, ger şi de umiditate, degerăturile afectează mai ales femeile şi copiii. Degerăturile apar frecvent la temperaturi sub -10 grade Celsius, dar pot fi produse şi de vânturile reci la temperaturi mai ridicate.
CURA CU ZER. Zerul conţine lactoalbumină, enzime, vitamine, săruri minerale şi ajută la refacerea din interior a zonelor afectate. Astfel, în uz intern, se bea câte un pahar pe zi, între mese, până la refacerea ţesuturilor. În uz extern, se pun comprese pe zona cu degerături.
PREVENŢIE. Acoperă-ţi capul, gâtul şi faţa în condiţii de vânt. Evitaţi îmbrăcămintea strâmtă pentru că împiedică buna circulaţie a sângelui. În condiţii de frig extrem, evitaţi spălarea frecventă a feţei, mâinilor şi a picioarelor, inclusiv tutunul şi excesul de alcool. Măriţi aportul caloric şi pe cel al lichidelor în perioadele friguroase.
PREDISPUŞI. Mai predispuse degerăturilor sunt persoanele care lucrează într-un mediu foarte rece, cum ar fi soldaţii, salvamontiştii şi alpiniştii. Totodată, predispuse sunt şi categoriile extreme din punctul de vedere al vârstei: copiii şi bătrânii. Pe lângă aceştia, afectaţi pot fi şi oamenii fără adăpost (cerşetori, vagabonzi) cei care sunt dependenţi de droguri, cei cu afecţiuni psihiatrice.
