Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cumpărînd produse obţinute din agricultura ecologică, protejaţi mediul înconjurător. Şi asta deoarece plantele şi animalele bio sînt crescute fără pesticide sau alte chimicale care poluează solul, aerul sau apa.
Fii organic de Ziua Pămîntului! Acesta a fost sloganul sub care americanii au fost îndemnaţi, ieri, să cumpere produse ecologice de ziua planetei. Ba chiar au fost organizate şi prezentări de modă cu haine din bumbac organic. Peste Ocean, în Marea Britanie, un producător de cosmetice bio a împărţit, ieri, mostre de creme şi loţiuni şi a oferit tratamente cosmetice femeilor care i-au trecut pragul. Şi acestea sînt doar cîteva exemple.
BENEFICII. Ce legătură are consumul de produse eco cu Ziua Pămîntului? Răspunsul e simplu. Cumpărînd produse organice lupţi, practic, pentru protecţia mediului. În primul rînd pentru că agricultura organică contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi la “sechestrarea” carbonului în sol, în condiţiile în care “surata” convenţională este o sursă majoră de emisii de astfel de gaze – metan, oxid de azot şi dioxid de carbon. Deoarece în agricultura eco “materiile prime” provin în principal din fermă, se “arde” mai puţin combustibil fosil pentru transport. În plus, prin interzicerea utilizării fertilizatorilor chimici în agricultura bio a fost eliminată o sursă suplimentară de emisii de azot. Iar renunţarea la fertilizanţi, pesticide şi antibiotice are drept scop şi protejarea habitatelor naturale, a sănătăţii oamenilor şi a lumii în care trăim.
Agricultura ecologică contribuie şi la combaterea deşertificării. Graţie practicilor agricole cît mai apropiate de natură pe care le promovează, acest sistem agricol îmbunătăţeşte fertilitatea solului şi capacitatea acestuia de a reţine umezeala. Deşertificarea este o problemă globală care afectează direct peste 250 milioane de oameni şi o treime din suprafaţa pămîntului. Şi România are probleme: o treime din teritoriu şi circa 40% din suprafaţa agricolă se află în zone cu risc de deşertificare, iar în Dolj şi Olt avem deja “nisipuri”.
florina.zainescu@jurnalul.ro
