Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
STATISTICÅ ● Italienii, cei mai mari agricultori bio din UE La nivelul Uniunii Europene terenurile cultivate ecologic reprezintă circa 4% din totalul suprafeţei agricole. Austria are cea mai ridicată cotă a terenurilor organice în suprafaţă agricolă naţională – 11,2% în 2006, dar Italia este ţara cu cele mai extinse suprafeţe cultivate ecologic din UE.
● Produsul zilei: Desert de soia bio
STATISTICÅ ● Italienii, cei mai mari agricultori bio din UE
La nivelul Uniunii Europene terenurile cultivate ecologic reprezintă circa 4% din totalul suprafeţei agricole. Austria are cea mai ridicată cotă a terenurilor organice în suprafaţă agricolă naţională – 11,2% în 2006, dar Italia este ţara cu cele mai extinse suprafeţe cultivate ecologic din UE.
La nivelul Uniunii Europene – varianta cu 25 de state, fără România şi Bulgaria, culturile organice ocupă circa 4% din totalul agricol. Italia este ţara cu cele mai extinse suprafeţe cultivate ecologic: peste 1,1 milioane de hectare în 2006, ceea ce reprezintă 18%-20% din totalul terenurilor organice din UE. Ea este urmată, la mare distanţă, de Germania (825.539 ha), Spania (736.939 ha), Marea Britanie (605.311 ha) şi Franţa (552.826 ha), potrivit datelor publicate în Raportul Statistic asupra Dezvoltării Agriculturii Organice în UE-15, elaborat în noiembrie 2007 de cercetători de la University of Wales. Însă clasamentul se schimbă dacă raportăm suprafaţa organică a unui stat la suprafaţa agricolă totală a statului respectiv. Din acest punct de vedere, Austria este lider, culturile bio (361.487 ha în 2006) ocupând în această ţară 11,2% din suprafaţa agricolă naţională. Pe locul doi este Italia – cu 9%, urmată de Suedia – 7% (225.043 ha).
EVOLUŢIE. În ultimii ani, culturile ecologice au crescut considerabil în unele state europene: Grecia şi-a triplat suprafeţele, Portugalia a înregistrat o creştere de 50%, Austria de 10%, iar Cehia de 15%. Agricultura ecologică este tot mai înfloritoare şi în Malta şi Letonia, Irlanda, Spania, Cipru, Lituania, Slovacia şi Italia, potrivit studiului "Modele de agricultură ecologică în UE-25", elaborat în 2007 pe baza statisticilor Eurostat din perioada 2003-2005. În schimb, Belgia, Danemarca, Ungaria, Finlanda şi Marea Britanie au "experimentat" uşoare scăderi ale suprafeţelor organice în 2004-2005. În 2006, Belgia şi-a revenit, însă trendul de scădere uşoară a suprafeţelor a continuat în Danemarca, Anglia şi Finlanda, potrivit informaţiilor din Raportul Statistic asupra Dezvoltării Agriculturii Organice în UE -15.
POTENŢIAL. Însă cea mai bună indicaţie asupra evoluţiei sectorului organic în viitorul apropiat este dată de raportul dintre suprafaţa aflată în conversie de la agricultura convenţională la cea bio şi suprafaţa deja certificată. Potrivit studiului "Modele de agricultură ecologică în UE-25", în Cipru, Letonia, Lituania, Malta şi Slovacia suprafeţele în conversie reprezintă 70%-100% din terenurile organice certificate. În aceste ţări potenţialul de creştere al agriculturii ecologice este extraordinar, spun specialiştii. Irlanda, Grecia, Italia, Ungaria şi Slovenia au un potenţial de dezvoltare moderat, aceste ţări "lăudându-se" cu suprafeţe în conversie ce reprezintă circa 30% din cele ecologice. Danemarca este codaşa UE-25, aici aria în conversie reprezentând doar 1,4% din totalul terenurilor bio.
CULTURI. Cele mai populare culturi organice sunt cele anuale. Grecia, Franţa, Italia, Cipru şi Portugalia sunt singurele ţări din UE-25 care au suprafeţe semnificative acoperite de culturi permanente, în general pomi fructiferi, măslini şi viţă-de-vie. Însă numai Cipru etalează o suprafaţă foarte mare cu măslini şi viţă-de-vie. În Grecia şi Portugalia "cota" culturilor anuale şi cea a culturilor permanente sunt foarte apropiate – în jur de 20% din totalul suprafeţei organice certificate. Pe de altă parte, în Danemarca, Finlanda şi Letonia plantele anuale se cultivă pe 80% din terenul certificat. Păşunile şi fâneţele bio ocupă spaţii întinse în Uniune. De exemplu, în Republica Cehă şi în Slovenia acestea reprezină 90% din culturile organice. La celălalt pol sunt Ciprul şi Finlanda, unde păşunile şi pajiştile eco sunt o categorie insignifiantă. Este de remarcat că Italia, care are cea mai importantă suprafaţă organică din UE, are doar 23% păşuni eco, în timp ce Marea Britanie are peste 70%.
ANIMALE. Cele mai populare animale bio în UE sunt oile. În Austria, aproape 24% dintre oiţe sunt crescute după metodele specifice agriculturii ecologice. Şi vitele sunt populare în Austria (17%), în timp ce în Cehia, Danemarca, Letonia şi Suedia acestea au o cotă de sub 5%. Grecia este singura ţară cu un procent semnificativ de porci bio – 13% din producţia totală de porci.
La nivelul Uniunii Europene terenurile cultivate ecologic reprezintă circa 4% din totalul suprafeţei agricole. Austria are cea mai ridicată cotă a terenurilor organice în suprafaţă agricolă naţională – 11,2% în 2006, dar Italia este ţara cu cele mai extinse suprafeţe cultivate ecologic din UE.
La nivelul Uniunii Europene – varianta cu 25 de state, fără România şi Bulgaria, culturile organice ocupă circa 4% din totalul agricol. Italia este ţara cu cele mai extinse suprafeţe cultivate ecologic: peste 1,1 milioane de hectare în 2006, ceea ce reprezintă 18%-20% din totalul terenurilor organice din UE. Ea este urmată, la mare distanţă, de Germania (825.539 ha), Spania (736.939 ha), Marea Britanie (605.311 ha) şi Franţa (552.826 ha), potrivit datelor publicate în Raportul Statistic asupra Dezvoltării Agriculturii Organice în UE-15, elaborat în noiembrie 2007 de cercetători de la University of Wales. Însă clasamentul se schimbă dacă raportăm suprafaţa organică a unui stat la suprafaţa agricolă totală a statului respectiv. Din acest punct de vedere, Austria este lider, culturile bio (361.487 ha în 2006) ocupând în această ţară 11,2% din suprafaţa agricolă naţională. Pe locul doi este Italia – cu 9%, urmată de Suedia – 7% (225.043 ha).
EVOLUŢIE. În ultimii ani, culturile ecologice au crescut considerabil în unele state europene: Grecia şi-a triplat suprafeţele, Portugalia a înregistrat o creştere de 50%, Austria de 10%, iar Cehia de 15%. Agricultura ecologică este tot mai înfloritoare şi în Malta şi Letonia, Irlanda, Spania, Cipru, Lituania, Slovacia şi Italia, potrivit studiului "Modele de agricultură ecologică în UE-25", elaborat în 2007 pe baza statisticilor Eurostat din perioada 2003-2005. În schimb, Belgia, Danemarca, Ungaria, Finlanda şi Marea Britanie au "experimentat" uşoare scăderi ale suprafeţelor organice în 2004-2005. În 2006, Belgia şi-a revenit, însă trendul de scădere uşoară a suprafeţelor a continuat în Danemarca, Anglia şi Finlanda, potrivit informaţiilor din Raportul Statistic asupra Dezvoltării Agriculturii Organice în UE -15.
POTENŢIAL. Însă cea mai bună indicaţie asupra evoluţiei sectorului organic în viitorul apropiat este dată de raportul dintre suprafaţa aflată în conversie de la agricultura convenţională la cea bio şi suprafaţa deja certificată. Potrivit studiului "Modele de agricultură ecologică în UE-25", în Cipru, Letonia, Lituania, Malta şi Slovacia suprafeţele în conversie reprezintă 70%-100% din terenurile organice certificate. În aceste ţări potenţialul de creştere al agriculturii ecologice este extraordinar, spun specialiştii. Irlanda, Grecia, Italia, Ungaria şi Slovenia au un potenţial de dezvoltare moderat, aceste ţări "lăudându-se" cu suprafeţe în conversie ce reprezintă circa 30% din cele ecologice. Danemarca este codaşa UE-25, aici aria în conversie reprezentând doar 1,4% din totalul terenurilor bio.
CULTURI. Cele mai populare culturi organice sunt cele anuale. Grecia, Franţa, Italia, Cipru şi Portugalia sunt singurele ţări din UE-25 care au suprafeţe semnificative acoperite de culturi permanente, în general pomi fructiferi, măslini şi viţă-de-vie. Însă numai Cipru etalează o suprafaţă foarte mare cu măslini şi viţă-de-vie. În Grecia şi Portugalia "cota" culturilor anuale şi cea a culturilor permanente sunt foarte apropiate – în jur de 20% din totalul suprafeţei organice certificate. Pe de altă parte, în Danemarca, Finlanda şi Letonia plantele anuale se cultivă pe 80% din terenul certificat. Păşunile şi fâneţele bio ocupă spaţii întinse în Uniune. De exemplu, în Republica Cehă şi în Slovenia acestea reprezină 90% din culturile organice. La celălalt pol sunt Ciprul şi Finlanda, unde păşunile şi pajiştile eco sunt o categorie insignifiantă. Este de remarcat că Italia, care are cea mai importantă suprafaţă organică din UE, are doar 23% păşuni eco, în timp ce Marea Britanie are peste 70%.
ANIMALE. Cele mai populare animale bio în UE sunt oile. În Austria, aproape 24% dintre oiţe sunt crescute după metodele specifice agriculturii ecologice. Şi vitele sunt populare în Austria (17%), în timp ce în Cehia, Danemarca, Letonia şi Suedia acestea au o cotă de sub 5%. Grecia este singura ţară cu un procent semnificativ de porci bio – 13% din producţia totală de porci.
Despre piaţă şi consum
Germania este de departe cea mai mare piaţă de desfacere a produselor ecologice şi al treilea producător de astfel de alimente, ca şi pondere, la nivelul UE. Vânzările de alimente bio în această ţară se ridică la aproximativ 2,5 miliarde de euro. În ceea ce priveşte consumul mediu de produse ecologice pe locuitor, Danemarca şi Elveţia conduc detaşat, potrivit studiului SOEL. Un alt studiu, realizat de International Trade Center şi CNUCED/OMC de la Geneva, arată că în ţările dezvoltate cota de piaţă a produselor ecologice în ansamblul celor alimentare era în 2005 de 5%-10%, în urma unei creşteri anuale a pieţei bio de cel putin 20%. În studiu se preciza că în ţările în care piaţa produselor ecologice este sub 1% – cum este şi cazul României – potenţialul de creştere a consumului este şi mai mare.
