Ceaiurile din plante cu proprietăţi hipoglicemiante pot contribui la controlarea nivelului zahărului in sănge. Diabeticilor li se recomandă in acest sens rădăcinile de brusture, tecile de fasole, frunzele de dud, frunzele de nuc, frunzele de afin, schinelul, ciumăreaua. Acestea sunt recunoscute pentru proprietăţile lor de a scădea glicemia şi se folosesc sub formă de infuzie, decoct sau pulbere din plantele uscate.
Insulină vegetală
Afinul este cea mai studiată dintre plantele cu efect hipoglicemiant. In fitoterapie sunt recomandate atăt frunzele, căt şi fructele de afin uscate sau proaspete. Afinele şi ceaiul din frunze de afin sunt numite "insulină vegetală", de aceea nu ar trebui să lipsească din regimul alimentar al persoanelor care suferă de diabet zaharat de tip II. S-a demonstrat că afinele şi frunzele de afin conţin mirtilină, un pigment care stimulează funcţia pancreatică. Astfel, afinele proaspete, ca de altfel şi murele sau coacăzele, limitează producţia de insulină. Se ştie că insulina intervine in procesul de ingrăşare, prin stocarea zaharurilor sub formă de grăsimi. De aceea, afinele ii ajută pe aceşti bolnavi să işi menţină greutatea şi le furnizează şi vitamine şi minerale esenţiale. 100 g afine conţin numai 30 de calorii, 2 g fibre alimentare, 17 mg vitamina C, 88 mg potasiu, 12 mg calciu, 1 mg fier, 30 micrograme caroten.
Pentru menţinerea in limite normale a glicemiei, frunzele de afin pot fi asociate cu teci de fasole şi frunze de dud. "Din amestectul de plante se pregăteşte o infuzie, care se bea neindulcită, in doze de căte o cană inainte de masă. In acelaşi scop se poate administra tinctură de afin - căte 30 de picături de tinctură de trei ori pe zi, diluate in puţină apă", ne sfătuieşte doctor Cristina Pavel, medic specialist medicină de familie, cu competenţe in apifitoterapie şi homeopatie.
Amestecuri de plante
Ceaiurile din plante acţionează blănd şi pot fi folosite in acelaşi timp cu antidiabeticele orale. Cele mai bune rezultate se obţin prin combinarea a patru-cinci plante cu proprietăţi hipoglicemiante. De asemenea, pulberea din plante uscate este mai eficientă decăt infuzia sau decoctul. Pulberea din plante se administrează sublingual (o linguriţă de patru ori pe zi, inainte de masă). "Chiar dacă acţionează cu blăndeţe, remediile naturiste nu trebuie administrate perioade foarte lungi de timp. O dată la trei luni este bine să se facă o pauză in administrarea acestora", arată dr Cristina Pavel.
REMEDII. In ultimii ani, pe piaţa romănească au apărut remedii naturiste din flora altor state. Este vorba in primul rănd despre ciumărea, o plantă originară din nordul Europei, Asia şi America de Nord. Ca şi afinul, această plantă este considerată "insulină vegetală", pentru că ii ajută pe diabetici să suporte mai uşor consumul de zaharuri. De puţin timp a apărut in ţara noastră şi momordica sau castravetele amar, o plantă hipoglicemiantă de origine tibetană. Extractele farmaceutice din aceste plante se folosesc numai sub supravegherea medicului.