Salata verde şi untişorul

Salata verde şi untişorul stimu­lează detoxifierea. "În acest sezon sunt binevenite, având în vedere că iarna am mâncat mai mult şi mai puţin sănătos", precizează profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti.

Vitamine B, C, E...
Sunt cunoscute aproximativ 150 de varietăţi de salată verde. În România, cea mai întâlnită este cea cu căpăţână. Salata verde are în compoziţie 94% apă, 1,7 grame de proteine, 0,4 grame de lipide, 0,2 grame de glucide, fier calciu, potasiu, respectiv 240 de miligrame la 100 de grame. De asemenea, conţine zinc, vitaminele B, C, E, acid folic, retinol. "Atât de multe substanţe benefice organismului şi foarte puţine calorii: 18-19 kilocalorii la 100 de grame", ne asi­gură profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi.

Clorofila din compoziţia salatei îi conferă rol antioxidant. Tot clorofila face ca salata verde să fie şi un dezinfectant al cavităţii bucale.

Pentru o alimentaţie sănătoasă, profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi vă recomandă să înlocuiţi cartofii prăjiţi cu salata verde.

Totodată, salata calmează inflamaţiile dureroase ale ficatului, vezicii biliare şi intestinelor.

În cazul în care este consumată la cină, salata verde vă asigură un somn liniştit, dar şi combaterea constipaţiei.

Circulaţia sangvină
În România, untişorul creşte pe sol umed în păduri, tufişuri, livezi, parcuri şi grădini, de la şes până la munte. Frunzele acestei plăntuţe conţin săruri minerale, proteine, vitamina C în cantităţi apreciabile. În principiu, spune specialistul nostru, untişorul are o compoziţie asemănătoare salatei verzi. Prin urmare, şi proprietăţile sunt similare. Se consumă sub formă de salată din frunze tinere, în cure de primăvară, pentru aportul de vitamina C şi săruri minerale.
Frunzele de untişor îmbunătăţesc circulaţia sangvină şi protejează celulele nervoase.