Stresul este boala omului modern, iar somnul - un remediu la indemănă contra acestei boli. Din păcate, ritmul trepidant in care trăim ne impiedică să dormim suficient.
Stresul este boala omului modern, iar somnul - un remediu la indemănă contra acestei boli. Din păcate, ritmul trepidant in care trăim ne impiedică să dormim suficient. Iar stresul merge mănă in mănă cu deficitul de somn. Comisia naţională pentru studiul afecţiunilor somnului din SUA a făcut o statistică in ceea ce priveşte deficitul de somn in anul 2001. S-a dovedit că in SUA deficitul de somn a fost de 106 miliarde de ore, iar la nivel mondial, această cifră a ajuns la 2.321 de miliarde de ore.
"Viaţa modernă impinge ora de adormire de multe ori după miezul nopţii. Ideal ar fi să dormim intre orele 22:00 şi 6:00 dimineaţa, pentru că somnul dinainte de miezul nopţii este cel mai odihnitor. Somnul are mai multe etape. Prima etapă, pe care specialiştii o numesc NREM, se caracterizează prin somn profund, fără mişcări oculare, cu o durată de 50-60 de minute. Apoi urmează o perioadă de somn cu mişcări oculare rapide, numită REM, de aproximativ 30 de minute. Aceste două etape se repetă pănă dimineaţa, consecutiv, de patru-cinci ori", precizează medicul primar psihiatru Elena Preda, de la Spitalul de Psihiatrie Titan "Dr Constantin Gorgos".
Oboseala cronică
Persoanelor stresate, celor care au tulburări de somn li se recomandă să doarmă opt-nouă ore fără intrerupere. Somnul care vine de la sine, somnul fără treziri in timpul nopţii ne garantează că vom incepe ziua cu dorinţă de viaţă şi vom face faţă mai uşor stresului din ziua respectivă.
"Privarea de somn provoacă oboseală cronică. Ideea că nu putem reuşi să facem un anumit lucru - fenomen pe care psihologii il numesc neputinţa invăţată - se accentuează in cazul oboselii cronice, al lipsei de somn sau al hipersomniei. Organismul se poate reface in şapte-opt ore de somn. Mai mult de nouă ore de somn pe noapte, aşa-numita hipersomnie, trebuie să ne ingrijoreze. Dacă nu este obişnuinţă, hipersomnia poate fi semnul unei boli", ne atrage atenţia medic primar psihiatru Elena Preda.
SIESTA. In jurul orei 14:00, organismul are o scădere a vigilenţei, care se manifestă prin căscat, prin nevoia de a ne odihni. Stresul, oboseala, plictiseala sunt principalele cauze ale scăderii randamentului după prănz. "Psihiatrii nu recomandă somnul de după-amiază mai ales persoanelor care au insomnii. Lucrurile stau cu totul altfel in cazul celor care au fost obligate să piardă o noapte, două. Acestea trebuie să compenseze lipsa somnului şi pot dormi şi după-amiază. Somnul nu trebuie să dureze mai mult de 40 de minute. Un somn prelungit după-amiaza inseamnă un somn superficial noaptea", ne spune medicul primar psihiatru Elena Preda.