Tărâţele tratează constipaţia

Se zice că tărâţele reprezintă o soluţie deşteaptă pentru a ameliora suferinţa constipaţiei. Tărâţele obligă colonul să se mişte vioi, cum definesc medicii, să aibă o motilitate bună pentru a transporta fecalele şi a le elimina.

Un om suferind de constipaţie trebuie să mănânce zilnic aproximativ 20 de grame de fibre celulozice, dintre cele care constituie un balast în colon, nu sunt digerate şi obligă intestinul gros să aibă acele mişcări de eliminare a scaunului. În 100 de grame de pâine neagră se găsesc 5 grame de fibre. Aceleaşi 5 grame de fibre celulozice anticonstipaţie se găsesc însă în 300 de grame de pâine albă.

Deci pâinea neagră este de trei ori mai bogată în fibre ca pâinea albă, ca atare oamenilor constipaţi li se recomandă pâine neagră, nu franzelă. Foarte potrivite sunt tărâţele. Consumând patru linguri cu tărâţe de grâu zilnic, două dimineaţa şi două seara, mănânci 25-30 de grame de fibre, deci îndeplineşti baremul pentru a nu suferi de constipaţie. Fulgii de ovăz sunt indicaţi fiindcă au celuloză şi lignină. Consumând 300 de grame de varză crudă faci rost de necesarul de fibre dietetice pentru o zi. Următoarele fructe sunt bogate în fibre: perele, gutuile, grepfruturile, rodiile. Celor constipaţi li se recomandă şi legumele bogate în fibre: mazăre, conopidă, dovlecei, fasole verde, bame. Există şi unele alimente care conduc la constipaţie, precum zahărul rafinat, brânza, pastele din făina trei nule, carnea, ouăle, peştele. Medicii le propun celor constipaţi ca să compenseze consumul de alimente constipante cu raţia zilnică de legume şi fructe. Plus un aport zilnic de fibre, cu predilecţie de tărâţe. Cei constipaţi trebuie să-şi regleze programul astfel încât să se ducă la WC cam la aceeaşi oră, de preferinţă dimineaţa. Şi să nu renunţe la acest obicei, căci îşi strică reflexul condiţionat de a avea zilnic scaun la aceeaşi oră.

SIMPTOME
Constipaţia este generatoare de suferinţă, de complicaţii, limitează confortul de viaţă şi poate fi numită boală. Un constipat are un număr redus de scaune, mai puţin de două scaune pe săptămână. Un om e constipat şi când scaunul lui are o consistenţă prea tare, când scaunul se elimină cu efort şi durata este cu 30% mai mare. Omul constipat are o serie de semne subiective, are o senzaţie de evacuare incompletă, simte dureri în abdomenul inferior în timpul scaunului. Constipaţia apare ca urmare a scăderii motilităţii colonului, adică o scădere a mişcărilor de eliminare a fecalelor executate de intestinul gros. Această lipsă de contracţii ale colonului sunt cauzate fie de motive neurologice, fie de o alimentaţie fără destule fibre care nu se digeră. Aceste fibre celulozice rămân ca un balast în colon şi facilitează scaunul. Există şi unele medicamente care scad mişcările colonului în vederea scaunului, adică au ca efect secundar negativ constipaţia. Din această categorie fac parte diazepamul în exces, blocantele de calciu în tratamentul hipertensiunii, medicamentele menite să scadă aciditatea. Oamenii sedentari sunt predispuşi la constipaţie. Hemoroizii trombozaţi, rupturile de perineu la femei reprezintă o cauză mai rară de constipaţie.

COMPLICAŢII
Cea mai des întâlnită complicaţie a constipaţiei este cea a varicelor hemoroidale: sângele stagnează în vasele părţii finale a intestinului gros, aceastea se dilată în hemoroizi, care se mai blochează şi cu cheaguri. Constipaţii mai au şi alte neplăceri: prolapsul rectal, când partea terminală a rectului iese în exterior dincolo de sfincter. Altă complicaţie este diverticuloza, constipaţia conduce la pungi ieşite din colon, umplute cu fecale, care se strangulează.

Constipaţia poate provoca şi cancerul de colon, fiindcă materiile fecale întârzie în intestin şi stau mult în contact cu pereţii intestinali. Constipaţia poate duce şi la hernii inghinale, la scrot şi chiar la baza esofagului, numite hernii hiatale.