Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Stresul ne pândeşte peste tot – acasă, la serviciu, în autobuz sau pe stradă… Oboseala psihică este mai chinuitoare de multe ori decât oboseala fizică. Ne concentrăm tot mai greu, suntem irascibili şi totul din cauza stresului şi oboselii.
Stresul ne pândeşte peste tot – acasă, la serviciu, în autobuz sau pe stradă… Oboseala psihică este mai chinuitoare de multe ori decât oboseala fizică. Ne concentrăm tot mai greu, suntem irascibili şi totul din cauza stresului şi oboselii. Un studiu publicat de curând în revista medicală The Lancet dezvăluie zece substanţe care trebuie incluse în dietă, astfel încât sistemul nervos să funcţioneze la parametrii optimi. Astfel, acţionează în mod direct asupra creierului: cafeina, glucoza, fierul, vitamina C, vitaminele din grupul B-urilor, lecitina, calciul, magneziul, potasiul şi, nu în ultimul rând, grăsimile bune din seria acizilor graşi omega 3. Includerea în dietă a alimentelor care conţin aceste substanţe îmbunătăţeşte starea psihică, întăreşte rezistenţa la stres, rezolvă lipsa de concentrare, nervozitatea şi oboseala.
“B-urile din cerealele integrale, calciul din produsele lactate, magneziul din fructele şi legumele crude intervin în excitabilitatea neuromusculară. Pentru a asigura funcţionarea sistemului nervos, dieta noastră trebuie să conţină neapărat peşte gras oceanic – cod, macrou, hering – bogat în acizi graşi omega 3. Dacă ne gândim la alimente propriu-zise, atunci putem spune că seminţele de susan ajută la întărirea memoriei. Persoanelor foarte agitate, celor care nu se pot concentra le-aş recomanda o salată verde. Aceasta conţine lactucarină, o substanţă cu efect uşor sedativ. Un foarte bun tonic pentru sistemul nervos este busuiocul”, arată prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.
Cafeină, glucoză, B-uri
Cafeaua este recunoscută pentru efectul revigorant asupra sistemului nervos. Acţiunea stimulantă a cafelei este determinată de cafeină, o substanţă ce protejează serotonina şi dopamina. Aceste substanţe transmit mesaje de la o celulă nervoasă la alta şi dau senzaţia de bine a organismului. S-a demonstrat chiar că viteza de transmitere a informaţiilor la nivelul creierului creşte după ce bem o ceaşcă cu cafea. Efect similar cafeinei au teofilina din ceaiul verde şi negru şi teobromina din cacao.
Creierul nostru preferă dulcele. S-a dovedit că creierul uman încearcă să scape de presiunea stresului puternic inducându-ne pofta de alimente foarte dulci. Creierul percepe zaharurile ca pe o recompensă. Foarte multe persoane apelează la bomboane, ciocolată pentru a-şi recăpăta starea de bunădispoziţie. Sunt bune, dar nu în exces… Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi ne sfătuieşte să încercăm să înlocuim dulciurile cu fructe, cereale integrale. Chiar dacă nu sunt atât de dulci, fructele şi cerealele integrale echilibrează metabolismul glucidelor şi stimulează sistemul nervos.
Creierului îi plac şi vitaminele din grupul B, care cresc rezistenţa la stres şi previn stările depresive. Astfel, stările de nervozitate, de anxietate pot fi semnul unei carenţe de vitamina B1. În consecinţă, trebuie să includem în dietă surse de vitamina B1: cereale integrale, carne şi ficat. Vitaminele B9 şi B12 sunt recunoscute pentru proprietăţile lor antidepresive. Deficitul acestor două vitamine se manifestă, de asemenea, prin pierderi de memorie şi labilitate a stării de spirit. Spanacul, broccoli, sparanghelul sunt printre cele mai bune surse de vitamina B9, iar lactatele, carnea şi ficatul furnizează vitamina B12. Aşa că… poftiţi de mâncaţi!
Vă concentraţi foarte greu şi obosiţi foarte uşor? Înseamnă că aveţi nevoie de un plus de lecitină şi fier, substanţe implicate în fenomenul de concentrare a atenţiei şi în stimularea memoriei. Lecitina este un antioxidant natural ce intră în compoziţia membranelor celulare care se găsesc la nivelul creierului. Necesarul zilnic de lecitină poate fi asigurat prin includerea în dietă a uleiurilor vegetale, a soiei, gălbenuşului de ou, seminţelor de susan, cerealelor integrale. În ceea ce priveşte fierul, acesta se asimilează cel mai bine din alimentele de origine animală: ouă, carne roşie, ficat.
Calciu, potasiu, vitamina C
Viteza de reacţie este influenţată de calciu, potasiu şi vitamina C. Carenţa severă de calciu se manifestă prin ameţeli şi stări depresive însoţite de insomnii, lipsa potasiului este corelată cu stările de irascibilitate, iar carenţele de vitamina C sunt asociate cu stările de astenie. De aceea, luaţi zilnic calciu din produsele lactate, potasiu – din banane, ciuperci, cartofi şi vitamina C – din kiwi, citrice, ananas, măceşe, varză roşie, conopidă.
MAGNEZIU. Stările de confuzie, insomniile, problemele de concentrare, tulburările depresive sunt puse pe seama carenţei de magneziu. Asociat cu vitaminele din complexul B, magneziul are un rol deosebit în funcţionarea normală a celulei nervoase.
O doză zilnică de 300 mg magneziu este suficientă pentru a face faţă stresului şi suprasolicitării. Şi nici nu-i greu de realizat această doză. 100 g făină de soia conţin 250 mg magneziu, aceeaşi cantitate de faso-le – 180 mg, nucile – 130 mg, făina integrală de grâu – 120 mg, spanacul – 70 mg, smochinele – 70 mg, orezul brun – 43 mg, bananele – 35 mg.
GRĂSIMI BUNE. Pentru a funcţiona la parametrii optimi, creierul are nevoie de grăsimi de calitate, din seria acizilor graşi omega 3. Aceştia nu pot fi sintetizaţi de organism, de aceea dieta joacă rolul principal. Este suficient să mâncăm de trei-patru ori pe săptămână peşte gras oceanic (somon, ton, hering, macrou), pentru a-i furniza creierului acizii graşi omega 3 necesari. Aceste grăsimi asigură o stare de bine, de confort psihic. De asemenea, dieta bogată în acizi graşi esenţiali omega 3 previne stările depresive şi chiar bolile neurodegenerative (Alzheimer, Parkinson).
