Incredibil, dar adevarat! In loc de margarina, mai bine untura de porc, daca nu aveti unt.

Grasime vegetala, dietetica, usoara... Sunt proprietati care i se atribuie margarinei sau grasimilor vegetale hidrogenate. Aceste idei sunt insa total gresite. Nutritionistii ne avertizeaza ca margarina este mai periculoasa decat grasimile naturale animale – untura de porc, untul. Pe termen lung, margarina determina aparitia bolilor cardiovasculare, a bolilor neurodegenerative. Atunci cand sunt asimilate de catre organism, aceste grasimi afecteaza sistemul imunitar, determina o sensibilitate mai mare la infectii, la intoxicatii si chiar la cancer. Margarina poate dezvolta si rezistenta la insulina, in cazul diabeticilor.

"Margarinele sunt grasimi vegetale solidificate prin hidrogenare – un procedeu tehnologic aplicat la nivel industrial. Se obtine astfel un produs asemanator untului, grasimile vegetale devin solide la temperatura camerei si tartinabile. Ironia este insa ca niste grasimi de origine vegetala, sanatoase la inceput, sunt transformate in grasimi saturate artificiale. Aceste grasimi sunt asemanatoare celor animale, dar sunt periculoase pentru sanatate", avertizeaza prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare.

CITITI ETICHETA!

Mai grav este ca aceste grasimi se gasesc in numeroase produse alimentare. Pentru a va convinge de acest lucru, faceti un test: mergeti intr-un supermarket si cititi etichetele alimentelor! Veti vedea ca margarina sau grasimile vegetale hidrogenate se ascund in foarte multe produse. Incepand de la maioneze si pana la unele sortimente de paine, biscuiti, produse de patiserie, bomboane, ciocolata, snacksuri, chipsuri sau pop-corn, toate contin "grasimi vegetale hidrogenate sau partial hidrogenate".

"O grasime polinesaturata – uleiul de floarea-soarelui, de exemplu – este transformata prin hidrogenare intr-o grasime saturata, apropiata de cea animala, dar obtinuta in mod artificial. Lucrul acesta se razbuna, pentru ca hidrogenarea artificiala imprima calitati nutritionale negative produsului. In procesul de hidrogenare sunt generati acizi grasi TRANS, cauza bolilor cardiovasculare si neurodegenerative. Consumul de margarina si implicit de acizi grasi TRANS provoaca nasterea unor copii cu greutate scazuta si cu circumferinta mica a craniului. Femeile care alapteaza trebuie sa evite asemenea grasimi, pentru ca ajung in laptele matern si apoi in organismul sugarului", atrage atentia prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

In Uniunea Europeana si in Statele Unite ale Americii este obligatorie etichetarea nutritionala a produselor, prin evidentierea continutului de grasimi totale, din care in mod clar trebuie indicata si cantitatea de acizi grasi TRANS. In Romania, din pacate, foarte multi producatori ii pacalesc pe consumatorii care nu au cultura nutritionala. In loc de "grasimi vegetale hidrogenate sau partial hidrogenate", pe eticheta produselor comercializate in tara noastra nu scrie decat "grasimi vegetale".

"Studii recente au dovedit ca grasimile hidrogenate care contin acizi TRANS provoaca tulburari in metabolismul lipidelor, care se concretizeaza in ateroscleroza, boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale. In acest context este vorba despre acizii grasi TRANS artificiali care se gasesc in margarina. Exista insa si acizi grasi TRANS care se gasesc in grasimile naturale – carne de vita, unt. Acestia nu sunt atat de periculosi ca acizii grasi TRANS artificiali", arata prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

SFATUL MEDICULUI „Intr-o dieta echilibrata trebuie evitate grasimile procesate care au drept consecinta cresterea riscului aparitiei cancerului si a afectiunilor cardiovasculare. Mai bine mAncam grasimi animale de tipul untului, slaninei de porc decAt margarina. Grasimile animale de buna calitate trebuie nsa consumate cu moderatie. Acestea nu trebuie sa depaseasca 10% din ratia calorica zilnica. La o dieta de 2.000 de calorii pe zi putem savura doua cubulete de unt (20 g). Per total, n dieta noastra, grasimile nu trebuie sa depaseasca 20%-25%. Daca luam 10% din grasimile animale, restul de 10%-15% trebuie sa provina din uleiuri vegetale valoroase, cum sunt uleiurile de masline, de soia, de rapita. O sursa de grasimi valoroase este pestele. Este bine ca de cAteva ori pe saptamAna sa mAncam peste gras oceanic“, precizeaza prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

STIATI CÅ Margarina este un produs aparut n timpul celui de-al doilea razboi mondial, ca urmare a rationalizarii untului. Cercetatorii americani au descoperit procedeul prin care grasimile vegetale de tipul uleiului de floarea-soarelui, de soia, de rapita devin tartinabile. In timp, margarina a fost „mbunatatita“ cu coloranti, arome si vitamine sintetice. Margarina are o structura moleculara identica cu aceea a plasticului. In SUA si n Uniunea Europeana, continutul alimentelor n acizi grasi TRANS a fost redus: n unele state din Uniunea Europeana – la maximum 1 g la 100 g de produs, iar n SUA – 2 g. Studii ale Institutului de Sanatate al SUA arata ca de fapt toleranta organismului uman pentru acizi grasi TRANS artificiali este 0. Grasimile vegetale hidrogenate solicita excesiv ficatul pentru a fi metabolizate. Untul este grasimea pe care organismul uman o asimileaza cel mai usor. Este un aliment bogat n vitamine si n minerale.

UNTUL. Exista persoane care tin cure de slabire si mananca margarina, in ideea ca aceasta contine mai putine calorii. Acesta nu este decat un mit, lansat de reclamele care spun ca margarina este dietetica. In realitate, cei care vor sa slabeasca cu margarina nu pierd in greutate, pentru ca margarina are valoare energetica mare. Si margarina, si untul au acelasi numar de calorii – 750 de calorii/100 g. De asemenea, atat margarina, cat si untul au 82% grasimi. Insa avantajul este de partea untului care este un produs natural, pe cand margarina – unul artificial. "Margarina este chiar mai periculoasa decat untul care are 250 mg colesterol/100 g sau slanina de porc care are 70 mg colesterol/100 g. Suntem mult mai castigati daca mancam unt decat margarina", ne sfatuieste prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. CHIPSURI. Pentru a le creste stabilitatea, pentru a nu se altera, in chipsuri sau snacksuri sunt introduse grasimi vegetale hidrogenate sau partial hidrogenate (margarina). S-a demonstrat ca aceste grasimi pot determina o crestere a colesterolului chiar mai mare decat grasimile de origine animala (untura de porc sau untul din lapte de vaca). Trebuie acordata o deosebita atentie consumului de chipsuri si snacksuri in cazul copiilor si adolescentilor care sunt in crestere. Snacksurile sunt dezechilibrate nutritional, au un continut ridicat de margarina, dar si arome si coloranti artificiali.

STIRI

CERNOBIL. Ministerul Sanatatii din Ucraina a dat publicitatii un studiu n care se arata ca unele produse alimentare sunt radioactive chiar si acum, la 20 de ani de la catastrofa nucleara de la Cernobl. Specialistii afirma ca n ciuperci, fructe de padure, plante medicinale si carnea animalelor salbatice poate fi observat nca un grad ridicat de radioactivitate. In unele zone ale Ucrainei mai sunt contaminate radioactiv cerealele, unele legume, cartofii, laptele. OUÅ. Oul furnizeaza organismului proteine de cea mai buna calitate. Una dintre acestea este ov-albumina, pe care Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura a luat-o ca etalon de proteina cu valoare biologica standard, care n momentul ingerarii este complet utilizata de metabolismul uman. De asemenea, oul este o bogata sursa de minerale (calciu, fier) si vitamine (D, B12), aminoacizi esentiali necesari mentinerii sanatatii. Oul nu contine prea multe zaharuri, nsa este o sursa foarte buna de carotenoizi – antioxidanti eficienti n combaterea stresului oxidativ, care sta la baza foarte multor maladii, inclusiv a mbatrAnirii precoce. FIBRE ALIMENTARE. Potrivit cercetatorilor de la Universitatea Massachusetts (SUA), consumul de fructe si legume bogate n fibre alimentare ne protejeaza de afectiuni cardiovasculare si chiar de diabet. Fibrele alimentare scad cantitatea de proteina C-reactiva produsa de ficat. Un nivel crescut al acestei proteine nseamna un risc mai mare de a ajunge la infarct sau de a dezvolta diabet zaharat. Cercetatorii atrag atentia ca aceste proprietati benefice ale fibrelor alimentare se manifesta numai atunci cAnd consumam fructe si legume. Daca luam suplimente nutritive cu fibre alimentare, efectul benefic nu exista.