Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Dacă trece week-end-ul fără să-mi deschid mail-ul, e plin ochi. Îmi ia juma’ de zi golirea inboxului”, îmi spunea deunăzi un prieten. Adevărul e că ştiu când îşi curăţă căsuţa, că-mi creşte mie indexul în inbox. Îl înţeleg.
Şi mie mi se umple cu vârf căsuţa de e-mail dacă nu o deschid două zile. Recunosc spăşită că nu reuşesc să parcurg tot ce primesc, că răsuflu uşurată când văd un mesaj care mi-a mai trecut de câteva ori prin faţa ochilor şi-l şterg fără remuşcări. Deşi unele merită a fi recitite o dată pe an, când îşi completează o mişcare de rotaţie în jurul internetului. Adesea, la rându-mi, trimit mai departe unor prieteni care, gândesc eu, s-ar putea să guste mesajul sau pe care, nu mă gândesc eu, s-ar putea să-i enerveze.
De câte ori nu oftăm agasaţi când mesajele ni se-adună vraf, mâncând spaţiu şi timp. Poate-i mai şi boscorodim pe-ăi de ne trimit: „Băi, da’ ăştia chiar n-au ce face?!!!”. Aşa-mi spuneam într-una dintre zile când, plină de treabă, m-am apucat, dintr-un gest deja ritualic, să-mi verific întâi şi-ntâi e-mail-ul.
„Ai grijă ce-ţi doreşti!”, mi-a răspuns gândul. „S-ar putea să te trezeşti într-o zi şi să nu mai găseşti nici un nou mesaj în căsuţă. Şi-aşa să curgă zilele fără nici un rând nou primit, tu, cu ritualul tău rămas fără obiect. Cât de trist ar fi? Să scormoneşti după vechile mesaje pe care n-ai avut timp să le deschizi, să verifici cu speranţă spam-ul că poate s-a rătăcit ceva pe-acolo şi să aştepţi în van să-ţi mai dea cineva bineţe printr-o ştire, un articol, un banc, o scriere de duh, o melodie, o atenţionare la viruşi sau la alimente toxice…? Cum ar fi ca şi inboxul să se transforme în ce-a devenit cutia de scrisori din casa scării – depozit de facturi şi fluturaşi? Cum ar fi să vezi într-o bună zi că nimeni nu se mai gândeşte la tine, că eşti ştearsă din liste? Ziua aia n-ar fi deloc atât de bună, deşi ai avea şi spaţiu şi, poate, şi timp.”
Gândul ăsta m-a pus serios pe… gânduri. De atunci mi-am propus să primesc fiecare mesaj cu bucurie. Şi chiar dacă nu-l deschid, nu-mi place, nu-l trimit mai departe sau nu răspund, un „mulţumesc!” este trimis spre expeditor pe alte căi.
Citește pe Antena3.ro
