Cine-i mic bea laptic, cine-i mare ar fi bine sa-l consume cu moderatie! Asemenea informatii oferite de studii de data recenta incearca sa demitizeze laptele – bautura copilariei noastre. "Totusi, nu trebuie sa desfiintam laptele, mai ales produsele derivate din lapte, cele fermentate, probioticele. Acestea sunt o sursa buna de vitamine si minerale, ce intaresc sistemul imunitar, refac echilibrul natural al organismului, previn osteoporoza. Laptele este un produs natural creat de mama-natura special pentru puii de mamifere. Dintre toate mamiferele, omul este singurul care continua sa bea lapte si la varsta adulta. Laptele are compozitie strict individualizata pentru fiecare specie. De aceea, laptele de vaca nu trebuie sa inlocuiasca laptele matern in dieta nou-nascutilor. Hranitul la san este obligatoriu minimum sase luni, abia la diversificare putem introduce treptat laptele de vaca", precizeaza prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare.

Proteine

Laptele este una dintre cele mai bune surse alimentare de proteine cu valoare biologica ridicata. 100 g lapte de vaca integral contin 3,1 g proteine, laptele degresat – 3,6 g proteine, iar laptele de capra – 3,9 g. "Laptele de vaca este hiperproteic pentru om, de aceea consumat in exces, in timp, poate determina supraponderalitate, obezitate si diabet de tip II", ne atrage atentia prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

Pentru a putea digera laptele, organismul nostru are nevoie de o anumita enzima (galactozidaza), ce dizolva lactoza (glucidele specifice laptelui). Numai ca, o data cu inaintarea in varsta, cantitatea de galactozidaza scade, astfel incat organismul tolereaza din ce in ce mai greu laptele. Daca aceasta enzima lipseste, consumul de lapte poate avea ca urmare balonari, crampe stomacale sau diaree. Astfel se explica de ce laptele este recomandat cu moderatie persoanelor adulte.

Vitamine

De asemenea, laptele este o sursa buna de vitamine (A, E, D, B1, B2, B3, acid folic) si minerale (calciu, fier, potasiu, fosfor). Daca preferam laptele degresat, atunci acesta este mai sarac in vitamine, pentru ca vitaminele liposolubile – A, E, D – sunt eliminate o data cu grasimile. Daca 100 g lapte de vaca integral contin 3,4 g grasimi, aceeasi cantitate de lapte degresat furnizeaza numai 0,2 g grasimi. Sa preferam laptele integral sau pe cel degresat? Pentru copii, specialistii ne sfatuiesc sa alegem laptele integral. Micutii au nevoie de mai multa energie fiind in crestere, au nevoie de grasimile valoroase din lapte. In cazul adultilor, mai ales daca au restrictii alimentare (ateroscleroza, boli cardiovasculare), e de preferat laptele partial degresat sau degresat in intregime.

Dietele fanteziste de slabire elimina laptele, acuzandu-l de acumularea kilogramelor in plus. O mare greseala... Laptele nu ingrasa, daca tinem cont de calorii si de faptul ca nu putem sa bem mai mult de 200 ml zilnic. In 100 g lapte de vaca se gasesc numai 61 de calorii, in aceeasi cantitate de lapte degresat – 36 de calorii, iar in laptele de capra – 72. Nici in privinta colesterolului, laptele nu prezinta pericol. 100 g lapte de vaca integral ne ofera 14 mg colesterol, laptele de capra – 12 mg, iar cel degresat – numai 2 mg.

Pasteurizarea

K. Neudert/DREAMSTIME

In ultima vreme au aparut unele controverse in privinta calciului din acest produs. Laptele nu poate fi consumat crud, de aceea trebuie tratat termic. In cazul laptelui, pasteurizarea clasica presupune ridicarea temperaturii la minimum 72 de grade Celsius si mentinerea ei timp de 30 de minute. Laptele pasteurizat in acest mod isi pierde din proprietatile nutritive: devine mai greu digerabil, iar cantitatea de calciu este mai mica. "Calciul din laptele tratat in acest mod nu poate fi asimilat la fel de bine ca din celelalte produse lactate", arata prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. Cel mai modern procedeu de conservare a alimentelor este sterilizarea. Laptele prelucrat in acest mod isi pastreaza proprietatile nutritive. Laptele este un mediu foarte bun de dezvoltare a microbilor si bacteriilor si un mijloc de transmitere a unor germeni patogeni, sterilizarea insa distruge toti agentii patogeni.

"Sterilizarea presupune temperaturi mai ridicate de 100 de grade Celsius. Este procedeul folosit pe scara larga la laptele de consum, etichetat cu UHT – ultra high temperature. De la temperatura cu care vine laptele refrigerat (5 grade), in cateva secunde i se ridica temperatura la 130 de grade, este mentinut cateva secunde la aceasta temperatura si coborat din nou la 5 grade. Prin acest procedeu sunt distruse microorganismele existente in lapte, iar modificarile din punct de vedere nutritiv sunt limitate. Uneori, in functie de aparatura folosita si de calitate laptelui, acesta isi pastreaza gustul de lapte proaspat muls. De asemenea, calciul si alte substante distruse prin pasteurizarea clasica se pastreaza si se asimileaza usor", ne spune prof. dr. Mencinicopschi.

Sfatul medicului Laptele transformat in iaurt este mai accesibil pentru organismul uman. In procesul de fermentare, proteinele din lapte sunt descompuse si degradate, astfel incat iaurtul devine mai usor de digerat. "Iaurtul cu bifidobacterii este o solutie eficienta pentru reglarea tranzitului intestinal. Microorganismele din iaurt inlocuiesc microflora daunatoare, de putrefactie, ce conduce la aparitia toxinelor foarte periculoase si care in timp pot da nastere cancerului intestinului gros. Produsele care contin bacterii probiotice sunt cunoscute de asemenea pentru proprietatile de a scadea colesterolul", arata prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

LAPTE DE CAPRA. Este laptele de capra mai bun decat cel de vaca? Se pare ca da, pentru ca proteinele si grasimile din laptele de capra sunt mai usor de asimilat si de digerat decat cele din laptele de vaca. In trecut, laptele de capra era preferat pentru ca aceste animale nu se imbolnaveau de tuberculoza, bruceloza, cum se intampla in cazul vacilor. In consecinta, nu exista nici riscul de transmitere a acestor boli la om. In prezent, laptele de capra este recomandat persoanelor cu afectiuni gastro-intestinale, tulburari metabolice, afectiuni cardiovasculare. Pentru copii, dupa laptele matern, cel mai bun este laptele de capra.

INTOLERANTA LA LACTOZA. Una dintre cele mai frecvente intolerante alimentare este cea la lactoza (zaharul natural din lapte). Foarte rar, aceasta intoleranta poate avea caracter genetic, se manifesta inca de la nastere prin diaree si voma declansate de lapte. Tratamentul acestei forme de intoleranta consta in excluderea laptelui din alimentatie. Exista si o alta forma de intoleranta – tranzitorie, care apare concomitent cu o infectie virala digestiva. Intoleranta se vindeca o data cu boala. Cei care au intoleranta la lactoza pot sa bea iaurt, pentru ca microorganismele din iaurt transforma lactoza si o descompun in zaharurile ei componente, usor de asimilat.

ISTORIE. Antropologii de la University College din Londra sustin ca laptele a intrat in meniul europenilor abia in urma cu cateva mii de ani. Antropologii au analizat ramasitele fosilizate ale unor oameni din neolitic, al caror organism nu permitea digestia laptelui. Gena responsabila pentru producerea galactozidazei (enzima care dizolva lactoza) nu era prezenta in organismul oamenilor care faceau parte din primele comunitati de agricultori europeni (perioada 5480-5000 i.Hr.).