Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O imunitate crescută asigură protecția naturală a organismului în fața bolii și, în general, o stare de bine. Dar, adesea, sistemul nostru imunitar nu funcționează la parametrii normali, din cauza stilului de viață și a unor factori pe care îi putem corecta.
Atunci când este atacat de bacterii, virusuri sau fungi, organismul luptă prin intermediul celulelor albe - ajutate de ganglioni, măduvă și splină, precum și prin mijloace de barieră aflate la nivelul pielii, plămânului, stomacului/ intestinului. O imunitate scăzută poate duce la creșterea frecvenței bolilor localizate la nivelul acestor zone-barieră: infecții sau viroze respiratorii, gastrice și intestinale, sau cutanate (la nivelul firelor de păr sau unghiilor).
„Semnele deficitului de apărare imunitară apar de obicei în sezoanele reci, începând cu luna septembrie, când crește incidența virozelor respiratorii, a gripei sau a altor viroze. Tot în această perioadă începe și anul școlar, iar copiii pot avea probleme prin expunerea repetată, în perioada de convalescență, la multipli factori patogeni”, explică dr. Simona Farcaș, medic de familie la Centrului Medical ProVita.
Totuși, anumite persoane sunt mai predispuse problemelor de imunitate, decât altele: vârstnicii, al căror organism insuficient sau greșit alimentat nu mai are energia pentru lupta împotriva agenților infecțioși, precum și copiii mai mici de doi ani, nou-născuții în special, pentru că au un sistem imunitar în formare. Imunitatea celor mici se dobândește treptat, prin aducerea în contact direct cu microorganismele, dar și prin prezența unor obiceiuri sănătoase, care pot determina dobândirea acestei imunități mai repede și de mai bună calitate. Probleme pot apărea și în cazul gravidelor, al persoanelor cu boli cronice, cu HIV, cancer sau care se refac după operații complicate.
Alimente care cresc rezistența
Nutriționiștii ne sfătuiesc să adoptăm mese bogate în fructe și legume, surse importante de fitonutrienți, vitamine și minerale (vitamina A, vitamina C, vitamina E, zinc, seleniu, magneziu, potasiu). În plus, proteinele, prin conținutul lor în aminoacizi esentiali și semiesențiali, sunt cărămizile de la temelia unei imunități de bună calitate. Nu în ultimul rând, vitamina D are un rol vital în combaterea infecțiilor, în absorbția calciului și în menținerea unui sistem imunitar sănătos.
„Usturoiul, prin alicină, și ceapa sunt alimente speciale, adevărate antibiotice naturale, de aceea se încurajează prezența lor în alimentație încă de la vârste fragede. Ciupercile au capacitatea de a crește producția de anticorpi în organism și sunt o sursă importantă de proteine vegetale de calitate superioară. S-a demonstrat, în plus, că fibrele solubile prezente din abundență în citrice, mere, morcovi, fasole verde și ovăz ajută la scăderea inflamației și la creșterea răspunsului de apărare al organismului împotriva infecțiilor.
În mod special trebuie acordată atenție lactatelor - iaurtul și chefirul, prin conținutul lor natural sau îmbogățit în probiotice, sau brânza, prin acidul linoleic conjugat prezent în grăsimea naturală a laptelui, stimulează consistent răspunsul imunitar”, spune dr. Luminița Florea, medic specialist în diabet, nutriție și boli metabolice, la același centru.
RECOMANDĂRI
Nu fumați n Faceți sport n Mențineți o greutate normală (indicele de masă corporală < 25) nMențineți tensiunea arterială la valori normale < 139/ 79 mmHg n Beți alcool cu moderație (< 10 ml alcool de 2-3 ori pe săptămână) n Dormiți corespunzător: copil > 12 ore, adult > 8 ore, vârstnic > 6 ore n Feriți-vă de infecții, păstrând o igienă corespunzătoare n Mergeți periodic la medic n Vaccinați-vă
