Fiecare vîrstă are dieta ei – ne spune prof. dr Gheorghe Mencinicopschi. Metabolismul nostru este altul la vîrsta de 1 an, la 20, 30, 40 sau 50 de ani. La 20 de ani ne permitem să ne desfătăm cu prăjituri cu multe calorii, deoarece la această vîrstă ne menţinem greutatea destul de uşor.
Fiecare vîrstă are dieta ei – ne spune prof. dr Gheorghe Mencinicopschi. Metabolismul nostru este altul la vîrsta de 1 an, la 20, 30, 40 sau 50 de ani. La 20 de ani ne permitem să ne desfătăm cu prăjituri cu multe calorii, deoarece la această vîrstă ne menţinem greutatea destul de uşor. Însă pe măsură ce înaintăm în vîrstă, arderile scad, iar caloriile încep să fie depozitate sub formă de grăsimi. De aceea, la 40 de ani, prăjitura de azi, ciocolata de mîine se depun sub formă de ţesut adipos, de care cu greu mai scăpăm. Acest lucru se aplică atît în cazul bărbaţilor, cît şi în cazul femeilor. De aceea, regula numărul 1 pentru păstrarea greutăţii în limitele normale este evitarea excesului de calorii.
Adolescentul
Tulburările de comportament alimentar – anorexia, bulimia –
apar cu precădere în adolescenţă. La această vîrstă, tendinţa de a le
imita pe vedetele tv sau pe colegele de clasă le împinge pe fete să apeleze la
diete drastice. “O dietă echilibrată, bogată în fructe şi legume crude,
asociată cu mişcarea în aer liber îi ajută pe adolescenţi să îşi menţină
greutatea. Din păcate, tinerii au tendinţa de a scădea consumul de fructe şi
legume, în favoarea altor alimente nesănătoase şi hipercalorice: produse de tip
fast-food, băuturi carbogazoase etc. Mai mult, la această vîrstă, unii
adolescenţi sînt deja obezi, urmare a obiceiurilor alimentare greşite deprinse în
copilărie. În adolescenţă, fetele au nevoie de 2.200 de calorii, iar băieţii –
de 2.500-3.000 de calorii zilnic”, ne spune prof. dr Gheorghe Mencinicopschi,
directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Specialistul nostru condamnă
obiceiul prost al fetelor, dar şi al femeilor adulte de a lua diuretice pentru
a slăbi. O dietă dezechilibrată asociată cu diuretice contribuie
la eliminarea calciului din organism şi predispune la
osteoporoză. Slăbim, dar plătim pe termen lung cu sănătatea!
Adultul
După vîrsta de 25-30 de ani, aportul caloric se schimbă. Un bărbat care depune efort fizic, care are un stil de viaţă activ are nevoie de aproximativ 3.100 de calorii, în vreme ce o femeie – de 2.400 de calorii zilnic. “Există persoane sedentare care nu ard nici 100 de calorii pe zi, dar mănîncă în jur de 3.000 de calorii. Acestora le recomandăm să reducă numărul caloriilor, dacă vor să îşi păstreze silueta. Astfel, un bărbat sedentar nu are voie să depăşească 2.300-2.400 de calorii zilnic, iar o femeie – 1.900-1.950”, precizează specialistul nostru. Deşi consumă mai puţine calorii, femeile au mai multe probleme cu greutatea decît bărbaţii. Explicaţia? În cazul femeilor, hormonii estrogeni feminini favorizează depunerea de grăsimi în anumite zone ale corpului. Avantajul bărbaţilor sînt muşchii. Au masă musculară mai mare decît femeile, iar arderile sînt direct proporţionale cu masa musculară. Energia provenită din calorii este arsă de muşchi, iar bărbaţii pot să consume mai multe calorii fără să se îngraşe.
Cît despre femei… Nutriţioniştii spun că şi ele pot slăbi fără să ţină o dietă strictă. Pentru aceasta trebuie să mănînce în reprize mici şi dese, în aşa fel încît să nu se ridice de la masă cu senzaţia de saţietate deplină. În acest fel, kilogramele în plus vor fi date jos treptat.
Vîrstnicul
Ce se întîmplă la vîrsta a treia? “Masa corporală se modifică, cresc depozitele de ţesut adipos, scade masa musculară şi, în consecinţă, scad arderile. Totuşi, la această vîrstă contează mai mult sănătatea decît greutatea. Pentru o stare de sănătate bună, după 65 de ani ar fi bine să avem un aport caloric mai mic cu 200-250 de calorii. Dieta trebuie să fie bogată în alimente cu conţinut caloric scăzut, dar valoroase din punct de vedere nutriţional. O dată cu înaintarea în vîrstă, organismul îşi pierde tot mai mult din capacitatea de a fabrica antioxidanţi proprii, fiind expus atacului radicalilor liberi şi bolilor cardiovasculare, neurodegenerative. Singurele soluţii în aceste cazuri sînt alimentaţia bogată în antioxidanţi, minerale, suplimentele nutritive”, arată prof. dr Gheorghe Mencinicopschi.
MENIU. La orice vîrstă, dieta trebuie să conţină multe fructe şi legume, multă apă, totul asociat cu mişcarea în aer liber. Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi ne recomandă un meniu pentru o zi: “Dimineaţa, înainte de micul dejun, putem să mîncăm un fruct proaspăt – un măr, o pară. Puţin mai tîrziu, la micul dejun sînt bune nişte cereale integrale cu miere sau un ou fiert tare, care nu îngraşă. Pe la ora 11:00 putem să mîncăm o salată de legume cu ulei de măsline. Masa de prînz trebuie să conţină proteine de origine animală – o friptură la grătar. Masa de seară trebuie să fie uşoară, bogată în fructe şi legume proaspete”.
FRUCTE, CEAI, CAFEA... Un studiu efectuat la Universitatea Pennsylvania arată că două mere pe zi ne ajută să ardem mai eficient caloriile care provin din grăsimi. Acest efect se datorează fibrelor alimentare, care împiedică asimilarea grăsimilor. Un măr crud conţine aproximativ 10% din necesarul zilnic de fibre alimentare. Efect favorabil asupra siluetei au şi o cafea amară băută zilnic şi una-două căni cu ceai verde. Taninurile din ceaiul verde uşurează digestia, tranzitul intestinal, favorizînd eliminarea toxinelor şi a kilogramelor în plus. În acelaşi timp, ceaiul verde băut zilnic neutralizează grăsimile dăunătoare, împiedicînd depunerea lor pe artere.