Vinul este băutura obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică completă sau parţială a strugurilor proaspeţi, zdrobiţi sau nezdrobiţi, ori a mustului de struguri. Tăria alcoolică nu poate fi mai mică de 10,5%. Vinul este un aliment viu, care poate avea şi defecte.
Vinul este băutura obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică completă sau parţială a strugurilor proaspeţi, zdrobiţi sau nezdrobiţi, ori a mustului de struguri. Tăria alcoolică nu poate fi mai mică de 10,5%. Vinul este un aliment viu, care poate avea şi defecte.
Floarea vinului apare din cauza unei drojdii (Candida mycoderma), care se dezvoltă atunci cănd vinul vine in contact indelungat cu aerul. Se recunoaşte prin apariţia la suprafaţa vinului a unei pelicule albicioase, subţiri la inceput, care se ingroaşă şi la cea mai mică mişcare se depune pe fundul vasului, tulburănd vinul. Pe măsură ce boala avansează, vinul capătă un gust dezagreabil şi un miros rănced, işi pierde din extract şi din tăria alcoolică, devenind apos. Luat din faza incipientă, defectul acesta se poate remedia: vinul se trage intr-un alt vas, se pasteurizează la 60-65 de grade Celsius, se aplică o cleire cu gelatină sau bentonită şi apoi se face o filtrare sterilizată. Oţetirea este produsă de Bacterium aceti şi constituie cea mai periculoasă boală a vinului, remediabilă doar in faza incipientă, cu o tehnologie extrem de laborioasă. La suprafaţa vinului se formează o membrană foarte fină, cenuşie, care cu timpul se ingroaşă la marginile vasului, devine mucilaginoasă şi formează aşa-numitul "cuib de oţet", care cade pe fundul vasului.
Casarea brună apare in anii cănd recoltele sunt avariate, bătute de grindină sau mucegăite din cauza ploilor. Vinurile casate au aspect tulbure (cele albe) şi cărămiziu-inchis (cele roşii), au gust searbăd, fără prospeţime. Vinul expus in contact cu aerul formează la suprafaţă pete asemănătoare celor de ulei pe apă. Acest defect se previne prin sortarea strugurilor şi indepărtarea celor mucegăiţi şi putreziţi.
Floarea vinului apare din cauza unei drojdii (Candida mycoderma), care se dezvoltă atunci cănd vinul vine in contact indelungat cu aerul. Se recunoaşte prin apariţia la suprafaţa vinului a unei pelicule albicioase, subţiri la inceput, care se ingroaşă şi la cea mai mică mişcare se depune pe fundul vasului, tulburănd vinul. Pe măsură ce boala avansează, vinul capătă un gust dezagreabil şi un miros rănced, işi pierde din extract şi din tăria alcoolică, devenind apos. Luat din faza incipientă, defectul acesta se poate remedia: vinul se trage intr-un alt vas, se pasteurizează la 60-65 de grade Celsius, se aplică o cleire cu gelatină sau bentonită şi apoi se face o filtrare sterilizată. Oţetirea este produsă de Bacterium aceti şi constituie cea mai periculoasă boală a vinului, remediabilă doar in faza incipientă, cu o tehnologie extrem de laborioasă. La suprafaţa vinului se formează o membrană foarte fină, cenuşie, care cu timpul se ingroaşă la marginile vasului, devine mucilaginoasă şi formează aşa-numitul "cuib de oţet", care cade pe fundul vasului.
Casarea brună apare in anii cănd recoltele sunt avariate, bătute de grindină sau mucegăite din cauza ploilor. Vinurile casate au aspect tulbure (cele albe) şi cărămiziu-inchis (cele roşii), au gust searbăd, fără prospeţime. Vinul expus in contact cu aerul formează la suprafaţă pete asemănătoare celor de ulei pe apă. Acest defect se previne prin sortarea strugurilor şi indepărtarea celor mucegăiţi şi putreziţi.
Citește pe Antena3.ro