Diete cu peste pentru cardiaci

Daca il includem in alimentatie de doua-trei ori pe saptamana, pestele poate fi arma noastra cea mai eficienta impotriva unor boli: anemie, depresie, afectiuni cardiovasculare, poliartritele reumatoide, bolile neurodegenerative (Parkinson). Aceste boli sunt anuntate mai intai de o tendinta de vasoconstrictie, hipertensiune arteriala, dislipidemii. Atuurile pestelui sunt proteinele si grasimile de calitate superioara pe care le contine.

Previne bolile cronice

"Desi in urma cu 15-20 de ani, in diete era recomandat mai mult pestele de apa dulce, cu carne slaba, in dauna celui gras, oceanic, acum lucrurile s-au schimbat radical.

Pestele gras oceanic – somonul, tonul, heringul, macroul – din ape nepoluate si reci este bogat in grasimi sanatoase: acizi grasi omega 3. In dieta moderna, aportul acestor acizi este deficitar, consecintele fiind bolile cronice, diabetul de tip II, obezitatea, imbatranirea precoce, cancerele. Consumul de peste previne bolile cardiovasculare, acizii grasi esentiali putand preveni depunerile de grasimi pe peretii vaselor sangvine. Acizii grasi omega 3 au proprietati antiinflamatorii, pestele fiind astfel un mijloc de combatere a poliartritei reumatoide", arata prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare.

Risc mic de infarct

Consumul frecvent de peste previne infarctul miocardic. Un studiu efectuat la Universitatea din Atena a aratat ca pestele scade cu 11% riscul de infarct miocardic la fumatori si cu 24% la bolnavii cu diabet zaharat, stiut fiind ca fumatul si diabetul zaharat sunt factori care favorizeaza aparitia afectiunilor cardiovasculare.

Pentru consum, cel mai bun este pestele proaspat. Daca este refrigerat, trebuie mentinut la temperatura de refrigerare – 4 grade Celsius – si consumat cat mai repede. In cazul pestelui congelat, lantul de frig trebuie sa fie neintrerupt, iar odata decongelat, nu se mai recongeleaza. Pestele este un aliment care se altereaza foarte usor. In acest caz, pericolul este reprezentat de alergii, intoxicatii alimentare puternice si chiar soc anafilactic.

Usor de digerat

Carnea de peste este mai usor de digerat decat alte feluri de carne. Depinde insa de modul cum o preparam. Daca vrem sa mancam peste prajit, prof. dr. Gh. Mencinicopschi ne sfatuieste sa folosim uleiul de masline, de palmier sau de rapita – uleiuri rezistente la prajire, si in nici un caz uleiuri care contin cantitati mari de acizi grasi polinesaturati, uleiuri hidrogenate sau partial hidrogenate (margarina). Cel mai bun este pestele fiert sau la gratar. Pentru a nu fi contaminat cu substantele cancerigene continute in fumul de lemn sau carbuni, pestele va fi pregatit pe gratare cu convectie de aer cald.

Unele persoane prefera pestele afumat, acesta insa este mai greu de digerat din cauza fumului bogat si in substante nocive. Altii pun pe masa peste sarat. Acesta este mai bun decat cel congelat, la care nu s-a respectat lantul de frig, insa trebuie desarat inainte de consum, mai ales de catre hipertensivi. Daca nu suntem siguri de prospetimea unui peste putem alege si o conserva de calitate.

Pe langa carnea de peste, foarte apreciate sunt icrele. Majoritatea pestilor au icre comestibile, cu cateva exceptii. "Icrele de mreana sunt toxice. Iar icrele de stiuca, de exemplu, pot vehicula zoonoze – tenia. De aceea, inainte de a fi pregatite, acestea trebuie sarate si tinute la frigider pentru a se inactiva contaminantii periculosi. De asemenea, exista pesti, in special heringul, care ajung in magazine contaminati cu diferiti paraziti, ce provoaca tulburari gastrice", avertizeaza prof. dr. Mencinicopschi.

Calorii mai putine

"Daca vrem sa avem o dieta sanatoasa trebuie sa substituim o parte din carnea de porc, de vita si chiar de pasare cu carne de peste", continua prof. dr. Mencinicopschi. Pestele gras, oceanic are un continut mai mic de calorii decat celelalte carnuri: heringul – 167 calorii/100 g; macroul – 183; tonul – 160. In ceea ce priveste colesterolul, somonul contine 50 mg, la 80% parte comestibila (restul de 20% sunt oasele); tonul – 20 mg la 90% parte comestibila. Pestele-spada este unul dintre cei mai valorosi pesti din punct de vedere nutritiv, are parte comestibila 98%, din care proteine – 17 g, colesterol – 35 mg, calorii – 100. Pestele contine fier, calciu, sodiu, potasiu, fosfor, zinc. Fosforul este un element implicat in procesele de generare a energiei in organism. Creierul este unul dintre cei mai mari consumatori de energie, buna lui functionare depinzand de aportul de fosfor si implicit de consumul de peste.

SUPLIMENTE. Dieta noastra este dezechilibrata, acizii grasi omega 6 – cu actiune inflamatoare – ii depasesc cu mult pe cei omega 3. "Raportul optim intre acizii grasi omega 3 si omega 6 ar trebui sa fie de 1 la 8, altfel spus o parte de acizi grasi 3 omega la maximum opt parti de acizi grasi 6 omega. In dieta noastra, raportul dintre cele doua serii de acizi grasi ajunge si la 1 la 23 – un regim alimentar profund dezechilibrat, care sta la originea bolilor cardiovasculare, obezitatii, diabetului zaharat", atrage atentia prof. dr. Mencinicopschi. Pentru a mentine cat de cat raportul optim intre cele doua serii de acizi putem lua, indiferent de varsta, suplimente alimentare cu ulei de peste. PROTEINE. Pestele de apa dulce are carnea mai slaba decat cel oceanic. Dintr-un crap intreg, aproximativ jumatate este carnea propriu-zisa. In 100 de grame de carne de peste (fara oase) se gasesc 36 g proteine, 14 g grasimi, 120-130 mg colesterol, 280 de kilocalorii. Pastravul contine 14 g proteine, 50 mg colesterol si 85 de kilocalorii la 55% parte de carne fara oase. VITAMINA D. O sardina are aproximativ 70% parte comestibila si 120 de kilocalorii. Sardina si heringul sunt o sursa foarte buna de vitamina D, fiind recomandati celor care au nevoie de un aport sporit de calciu (copii, adolescenti, femei, persoane predispuse la osteoporoza). Datorita continutului de fier, calciu, pestele poate preveni anemia, dar si starile depresive.

SFATUL MEDICULUI Persoanele care vor sa slabeasca apeleaza de multe ori la peste. "As spune ca pestele nu ingrasa, dar trebuie sa fim atenti cu ce il asociem. Daca mancam la aceeasi masa peste cu paine, dar nu facem efort fizic, sigur ca ne ingrasam. Pestele ar trebui asociat cu legume, cu mamaliga, dar nu in exces. Si mamaliga ingrasa, pentru ca are un continut ridicat de amidon. Mamaliga are insa un index glicemic mai scazut, iar amidonul din ea se asimileaza mai greu. De aceea este recomandata cu moderatie si diabeticilor", arata prof. dr. Mencinicopschi.