Dusman de sezon: colesterolul

In timpul iernii, nivelul colesterolului in sange este mai mare decat in alte perioade ale anului. Este un lucru normal, ne spun nutritionistii.

In timpul iernii, nivelul colesterolului in sange este mai mare decat in alte perioade ale anului. Este un lucru normal, ne spun nutritionistii. "De ce? Din cauza alimentatiei specifice sezonului rece. Aportul caloric din zilele cu temperaturi sub 0 grade trebuie sa acopere energia consumata de organism pentru a rezista la frig si pentru a mentine temperatura constanta a corpului. In acest scop, dieta noastra este mai bogata in grasimi de origine animala. Este firesc atunci sa creasca si colesterolul", arata prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare.

Carnea rosie, branzeturile. Responsabile de cresterea nivelului colesterolului in sange sunt carnea rosie si organele, branzeturile, maioneza. Astfel, 100 g creier de vita contin 2.600 mg colesterol, creierul de porc – 2.000 mg, rinichii de porc – 700 mg, ficatul de rata sau gasca – 380 mg, ficatul de oaie – 370 mg, ficatul de vita – 350 mg, svaiterul – 110 mg, branza de capra cu pasta tare – 100 mg. In ciuda cantitatii mari de colesterol, aceste produse au si o parte buna – grasimile. Acestea elibereaza cea mai mare cantitate de caldura, fiind principalul aliat al nostru contra frigului. In zilele cu temperaturi scazute, aproximativ 30% din aportul caloric trebuie sa provina din grasimi. In cazul celor care depun efort fizic prelungit si petrec multe ore in frig, cantitatea de grasimi din dieta zilnica poate sa depaseasca chiar 30%. Problemele apar atunci cand dieta nu este corelata cu activitatea fizica, iar un exces de grasimi se vede atat in nivelul colesterolului, cat si in silueta. Pentru ca produsele bogate in colesterol sunt si o sursa consistenta de calorii. Pentru a nu avea probleme cu colesterolul, nutritionistii ne recomanda ca de doua-trei ori pe saptamana sa mancam peste. Acest aliment scade nivelul plasmatic al grasimilor, in special al trigliceridelor, scade tensiunea arteriala, vascozitatea sangelui si creste nivelul colesterolului "bun".

Oul. "Nici oul nu se lasa mai prejos in privinta continutului de colesterol. Un ou intreg ne furnizeaza aproximativ 500 mg colesterol. Iar 100 g galbenus – pana la 1.400 mg. Oul insa este echilibrat nutritional, este proteina-standard care in momentul ingerarii este asimilata pe deplin de organismul uman. Cantitatea mare de colesterol din galbenus este compensata prin continutul de lecitina", afirma prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. Lecitina previne cresterea colesterolului total, transforma colesterolul rau si alte grasimi in substante hidrosolubile si favorizeaza eliminarea lor din organism.

Partile bune. Desi este acuzat de numeroase probleme de sanatate – afectiuni cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, boli coronariene –, colesterolul are si parti bune. El exista in fiecare celula, intra in alcatuirea membranelor care protejeaza nervii si contribuie la sinteza anumitor hormoni, cum ar fi testosteronul si estrogenul. Si inca un lucru foarte important: numai 20%-25% din colesterol ajunge in organism prin aport alimentar, restul este produs de ficat (aproximativ 1.000 mg pe zi). Nivelul colesterolului depinde pe de o parte de alimentatie, dar si de sedentarism. Problemele apar atunci cand colesterolul este in exces, cand se depune pe peretii arterelor, ingustandu-le. Nici reversul medaliei nu este favorabil. Altfel spus, un nivel prea scazut al colesterolului poate afecta capacitatile intelectuale. Persoanele care au un nivel al colesterolului mult sub limita normala au probleme cu memorarea informatiilor, cu concentrarea atentiei, arata cercetatorii de la Universitatea Boston (SUA).

Sfatul medicului

Primul pas care trebuie facut pentru scaderea colesterolului este modificarea dietei si a regimului de activitate fizica, afirma la unison specialistii. Colesterolul total este format din mai multe fractiuni: LDL colesterolul – fractiunea cu densitate joasa, periculoasa pentru sanatate, pentru ca determina depunerile de grasimi pe artere; HDL colesterolul – fractiunea cu densitate inalta, partea buna a colesterolului, care distruge depozitele de grasimi de pe vasele sangvine. Nivelul colesterolului total in sange nu trebuie sa depaseasca 190 mg/dl. Colesterolul rau trebuie sa aiba valori mai mici de 115 mg/dl, iar colesterolul bun – valori mai mari de 40 mg/dl.

Stiri

DIETA. Eliminarea din dieta a grasimilor este un comportament alimentar total gresit, afirma cercetatorii de la Universitatea New York (SUA). Cercetatorii americani au tinut sub observatie persoane cu un regim alimentar sarac in carne, unt, smantana, branzeturi, peste (mai putin de 20% din aportul caloric zilnic). Un asemenea regim favorizeaza scaderea nivelului colesterolului rau in sange, insa in acelasi timp scade si nivelul colesterolului bun, cel care protejeaza vasele sangvine si previne depunerea grasimilor pe artere. Un nivel scazut al colesterolului bun inseamna un risc mai mare de aparitie a aterosclerozei. GUMA DE MESTECAT. Cercetatorii germani au descoperit un nou mijloc de reducere a riscului de aparitie a cariilor – guma de mestecat care contine bacterii probiotice. Germanii au adaugat bacterii probiotice (Lactobacillus anticaries) in guma de mestecat, dar si in pasta de dinti si apa de gura. Probioticele distrug bacteriile patogene din cavitatea bucala si previn aparitia cariilor. GRASIMI. Din meniurile restaurantelor newyorkeze vor disparea produsele in a caror compozitie se regasesc grasimile vegetale hidrogenate si partial hidrogenate (margarina). Comitetul de protectie a sanatatii din New York a decis ca de la jumatatea anului 2008 sa interzica comercializarea acestor produse in toate magazinele din oras. Grasimile hidrogenate si partial hidrogenate sunt acuzate de obezitate si de afectiuni cardiovasculare. Aceste grasimi se gasesc in paine, in produse de patiserie, in dulciuri, in maioneze, in produsele fast-food.