x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Trup, minte, suflet E sezonul strugurilor!

E sezonul strugurilor!

de Georgeta Licsandru    |    05 Aug 2008   •   00:00

În medicina tradiţională chineză se spune că strugurii purifică sîngele şi organele interne. În Occident s-a demonstrat că o cură cu struguri are rezultate bune în tratamentul reumatismului şi artritelor.



În medicina tradiţională chineză se spune că strugurii purifică sîngele şi organele interne. În Occident s-a demonstrat că o cură cu struguri are rezultate bune în tratamentul reumatismului şi artritelor. De asemenea, cura de struguri – albi sau roşii – este indicată fumătorilor, deoarece au proprietatea de neutralizare parţială a efectelor tutunului. Strugurii sînt buni şi împotriva retenţiei de apă, pentru că au proprietăţi diuretice puternice.

Energie

“Strugurele este o sursă bună de energie, datorită zaharurilor. 100 g struguri conţin 16 g zaharuri, dintre care 8 g glucoză şi 8 g fructoză. Cu toate acestea, indexul glicemic al strugurelui nu este foarte mare, ceea ce înseamnă că zahărul din struguri se asimilează lent şi nu stresează foarte mult pancreasul”, arată prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Din cauza conţinutului ridicat de zahăr, diabeticii pot să mănînce struguri cu precauţie şi doar sub supravegherea medicului. În perioadele de secetă, conţinutul în apă al strugurilor scade, dar creşte cantitatea de zahăr. Astfel, strugurii ajung şi la 32 g zahăr/100 g.

Calorii

Tot din cauza zaharurilor, strugurii au mai multe calorii decît alte fructe, de aceea sînt evitaţi de multe ori de persoanele care ţin cură de slăbire. În funcţie de conţinutul în zahăr, strugurii au între 60 şi chiar 90 de calorii/100 g. “Dacă facem o cură cu struguri, atunci putem să mîncăm într-o zi doar struguri – 1,5-2 kg, în funcţie de toleranţa fiecăruia. Persoanele care ştiu că au probleme digestive ar fi bine să aleagă strugurii roşii. Aceştia conţin taninuri, substanţe care îmbunătăţesc digestia şi relaxează musculatura intestinală. Strugurii sînt fructe răcoritoare, revigorante, au proprietăţi depurative deosebite. Ar fi bine să mîncăm şi sîmburii de struguri, deoarece conţin uleiuri şi acizi graşi esenţiali”, spune specialistul nostru.

Vitamine şi minerale

Cea mai mare cantitate de substanţe biologic active se găsesc în coaja boabelor de strugure. De la vitamina C, vitamine din grupul B, betacaroten şi pînă la potasiu, magneziu şi calciu, toate aceste substanţe sînt concentrate în coaja strugurilor. De aceea, dacă stoarcem strugurii şi eliminăm coaja, ne luăm adio de la efectele imunostimulatoare, de la proprietăţile antiîmbătrînire ale strugurilor. 100 g struguri albi sau roşii conţin 200 mg potasiu, fiind încadraţi în categoria alimentelor alcalinizante, care reduc hiperaciditatea. Datorită potasiului, strugurii sînt recomandaţi şi în dieta cardiacilor. În bolile de inimă apare de multe ori retenţia de apă, de aceea sînt prescrise diuretice. Aceste medicamente elimină atît apa, cît şi sărurile minerale din organism, mai ales potasiul. De aceea este de dorit suplimentarea dietei cu potasiu atît din struguri, cît şi din alte fructe crude.

Substanţe antiîmbătrînire

Alături de vitamine şi minerale, în coaja strugurilor se găseşte resveratrolul, substanţă care reduce nivelul colesterolului din sînge, prevenind bolile de inimă. S-a mai demonstrat că datorită resveratrolului, strugurele este un aliment care ne prelungeşte tinereţea. Conţin resveratrol atît strugurii albi, cît şi cei roşii, cu un avantaj major însă pentru cei roşii. Aceştia conţin de trei-cinci ori mai mult resveratrol decît cei albi. Cercetătorii de la Imperial College din Londra vorbesc despre proprietăţile antiinflamatoare ale resveratrolului şi despre utilizarea acestei substanţe în tratamentul astmului bronşic şi al altor afecţiuni pulmonare. Aceştia afirmă, de asemenea, că resveratrolul reduce riscul apariţiei mutaţiilor genetice determinate de acţiunea radicalilor liberi şi scade rezistenţa celulelor tumorale. De asemenea, acidul elagic şi antocianidinele – alte substanţe-minune din struguri – au efect anticancerigen dovedit, împiedicînd formarea celulelor canceroase.

STAFIDE.
Acestea provin dintr-un soi deosebit de struguri, care nu au sîmburi şi care sînt uscaţi. Prin uscare, ei devin hipercalorici, ajungînd la 270 de calorii/100 g. De asemenea, stafidele au un conţinut ridicat de glucide: 68 g/100 g, ceea ce le conferă proprietăţi energizante şi revigorante. Datorită potasiului (1.000 mg/100 g), stafidele stimulează funcţionarea sistemului nervos şi a celui cardiovascular.

100 g struguri proaspeţi

Calorii           60
Apă              75%
Proteine        2,1 g
Lipide           1,7 g
Glucoză         8 g
Fructoză        8 g
Potasiu         200 mg
Fibre             1 g
Vitamina C    3 mg
Caroten        15 microg

100 g stafide

Calorii           270
Proteine        2,5 g
Lipide           0,5 g
Glucoză         34 g
Fructoză        34 g
Potasiu         1.000 mg
Magneziu      35 mg
Fibre             2 g
Vitamina C    1 mg
Caroten        10 microg


ŞTIAŢI CĂ
  •   Strugurii de masă conţin mai puţină apă decît strugurii pentru vin;

  •   Vinul obţinut din struguri roşii este singura băutură permisă diabeticilor. S-a dovedit că un pahar cu vin roşu are un efect asemănător celui produs de o doză mică de insulină;

  •   Mustul pregătit în stil tradiţional, prin stoarcerea strugurilor, păstrează doar o parte din proprietăţile nutritive ale acestora. Prin stoarcere eliminăm coaja şi cea mai mare parte a substanţelor biologic active. Rămînem doar cu apă şi mult zahăr. Dacă însă punem strugurii în mixer, mustul astfel obţinut păstrează vitaminele şi mineralele din strugurii proaspeţi;

  •   Strugurii proaspeţi şi mustul fac bine inclusiv persoanelor anemice, pentru că cresc numărul eritrocitelor şi nivelul hemoglobinei.

×