Înapoi la alimentul integral

DEFINIŢIE ● Suntem ceea ce mâncăm
90% dintre bolile coronariene şi peste 30% dintre cazurile de cancer pot fi prevenite prin modificarea stilului de viaţă şi a alimentaţiei. Ceea ce înseamnă în primul rând revenirea la alimentul integral, neprocesat, adică la dieta omului primitiv.


Etalonul – referinţa pentru alimentele sănătoase – este alimentul natural integral, alimentul pe care îl aveau la dispoziţie strămoşii noştri: fructe şi legume crude, cereale integrale, lapte, peşte, vânat, apă de izvor… Consecinţele renunţării la alimentul integral şi ale consumului de alimente procesate nu au întârziat să apară, numărul cazurilor de boli cardiovasculare, diabet, cancer, obezitate fiind în creştere. Mai mult, estimările actuale ale autorităţilor în domeniul medical indică reducerea speranţei de viaţă a omului pentru prima dată după câteva secole de creştere continuă. "În cazul alimentelor procesate, profilele nutriţionale sunt complet modificate şi diferite faţă de profilele nutriţionale ale alimentelor naturale integrale. Profilele nutriţionale ale alimentelor procesate oferă metabolismului uman – neschimbat de milioane de ani – nutrienţi, aditivi contaminanţi cu care acesta nu este obişnuit, producând dezechilibre metabolice puternice", notează prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, într-un material publicat în numărul 18 al revistei Planta Romanica.


GENE. Alimentul este factorul esenţial al stării de sănătate, de calitatea acestuia depinzând direct calitatea vieţii noastre. Cu alte cuvinte, suntem ceea ce mâncăm şi ceea ce au mâncat şi părinţii şi strămoşii noştri. Pentru unele persoane, alimentul este un prilej de desfătare a simţurilor, pentru altele – necesitate fiziologică. "În realitate, alimentul este principalul purtător de informaţie preluată din mediul înconjurător, care interacţionează cu propria noastră informaţie genetică. În acest sens s-a dezvoltat nutrigenomica, o ramură a ştiinţei care demonstrează că alimentele acţionează asupra genelor noastre. Printr-o analiză a unei mostre de ADN se poate vedea cum reacţionează genele la diferite alimente. Se poate constata cum alimentele acţionează mai mult asupra unor gene şi mai puţin asupra altora, adică se poate vedea ce ne face bine şi ce nu", precizează prof. dr Gheorghe Mencinicopschi.

Calitate

Calitatea alimentului depinde, pe de o parte, de gust, aromă, culoare, saţietate (calitatea extrinsecă sau senzorială) şi, pe de altă parte, de conţinutul de grăsimi, proteine, glucide, vitamine şi minerale (calitatea intrinsecă sau nutriţională). Ne place gustul unui aliment sau nu, ne place mirosul sau nu… Dar nu putem să detectăm valoarea nutriţională a unui aliment prin simţurile noastre, nu putem să ne dăm seama dacă un aliment conţine o cantitate mai mare sau mai mică de vitamine, de exemplu. Acest lucru poate fi determinat doar prin analize de laborator. Gustul, aroma, culoarea unui aliment nu îşi pun amprenta asupra sănătăţii, în vreme ce conţinutul în grăsimi, proteine, glucide, vitamine, minerale au impact major asupra stării noastre de sănătate.