Indexul glicemic, de bine sau de rău?

Impărţirea carbohidraţilor in "sănătoşi" şi "nocivi" este greşit interpretată şi nu poate fi utilizată ca o măsură pentru a preveni obezitatea şi supraponderabilitatea, conform unui studiu efectuat de profesorul Glenn Gaesser de la Universitatea din Virginia.


Publicat in " Journal of the American Dietetic Association", acesta reanalizează studiile efectuate pănă in prezent asupra efectelor consumului de carbohidraţi, indexulului glicemic şi a greutăţii corporale.

Prin noile descoperiri se ajunge la consensul actual cu privire la efecte sănătoase sau nocive ale carbohidraţilor. Potrivit lui Gaesser, dietele bogate in carbohidraţi sunt aproape universal asociate corpurilor slabe.

Mai mult, cercetările lui arată că utilizarea excesivă a produselor alimentare cu un index glicemic ridicat nu sunt asociate corpurile masive. Totuşi, mai multe studii efectuate in SUA au scos la iveală faptul că dietele cu index glicemic ridicat sunt asociate cu un control mai bun asupra greutăţii. Profesorul a declarat că "nu există nici un motiv să consumaţi o cantitate mai mică de carbohidraţi, nu aceştia reprezintă un pericol.

Etichetarea carbohidraţilor ca fiind "sănătoşi" sau "nocivi" se bazează pe indexul glicemic (GI), care măsoară calitatea carbohidraţilor, adică nivelul zahărului din sănge. GI măsoară rapiditatea cu care anumite produse alimentare intoduc carbohidraţii in corp, care apoi cresc nivelul de glucozei din săngele consumatorilor.

Produsele alimentare care au un index glicemic ridicat, inclusiv păinea, orezul alb, o cantitate mare de cereale care se servesc la micul dejun concentrate in zahăr, sunt considerate de multe persoane ca fiind carbohidraţi nocivi, intrucăt determină nivelul săngelui din corp să crească mult mai repede.

Printre produsele alimentare cu un index glicemic scăzut se numără legumele, fructele, fasolea, cerealele neprocesate, care sunt considerate şi ca fiind carbohidraţi sănătoşi. In timp ce ştiinţa scoate la iveală faptul că produsele cu un index glicemic scăzut pot ajuta la menţinerea unui control asupra greutăţii, şi mai exact la reducerea riscului diabetului şi a altor boli asemănătoare.

Oricum, unul din obstacolele majore apare cănd se pune problema utilizării indexului glicemic ca o măsură a beneficiilor asupra sănătăţii. Literatura ştiinţifică este la fel de incurcată şi continuă mai degrabă in acestă direcţie, decăt să ofere soluţii de incredere. Intr-adevăr, potrivit unui grup de experţi din industria şi ştiinţa produselor alimentare, ecuaţia indexului glicemic nu este atăt de simplă precum: "index glicemic scăzut=sănătos" şi "index glicemic crescut= nociv". De exemplu, tortul de ciocolată conţine ceea ce este considerat a fi un index glicemic scăzut, in timp ce anumite boabe de cereale pot conţine un unul care să varieze de la mediu către un grad superior.


In SUA, American Association of Cereal Chemists (AACC) International a aprobat anul trecut un nou set de definiţii cu privire la carbohidraţii care au un index glicemic in efortul de a se ajunge la un compromis.. Comitetul a stabilit patru definiţii concepute pentru " formula o definiţie care va permite fabricilor să comunice informaţiile legate de indexul glicemic in grame pentru produsele care sunt consumate. Potrivit unui studiu recent efectuat de Gaesser, indexul glicemic nu reprezintă a garanţie de incredere pentru calitatea carbohidraţilor, in ciuda utilizării lui intr-un număr semnificativ de diete care conţin un număr scăzut de carbohidraţi.

Rezultatul tuturor cercetărilor stiinţifice este că se necesită mult mai multă informaţie pentru a se ştii dacă sănătatea provine din indexul glicemic.