Îngheţata şi hamburgerii controlează creierul

Grăsimile din anumite alimente, în special cele din îngheţată şi din hamburgeri, odată ajunse în organism, se îndreaptă spre creier, pe care îl "manipulează", suprimând senzaţia de saţietate.

Odată ajunse în creier, moleculele de grăsime îl obligă să trimită anumite semnale chimice către celulele organismului, făcându-le să ignore, pentru cel puţin trei zile, mecanismele de suprimare a apetitului, declanşate de leptină şi insulină, cei doi hormoni asociaţi cu procesul de reglare a greutăţii corporale, au explicat cercetătorii americani de la UT Southwestern Medical Center din Dallas, autorii studiului.

"În mod normal, organismul ne avertizează atunci când am mâncat suficient, însă acest lucru nu se întâmplă şi atunci când mâncăm ceva bun", a explicat Deborah Clegg, relatează Reuters, citată de Mediafax.

"Întreaga chimie a creierului se schimbă pentru o perioadă scurtă de timp. Studiul nostru sugerează faptul că atunci când mâncăm alimente bogate în grăsimi, creierul nostru este «lovit» cu o doză mare de acizi graşi, iar organismul devine imun faţă de insulină şi leptină. Atunci când creierul nu le mai spune oamenilor să se oprească din mâncat, ei mănâncă peste măsură", a adăugat cercetătoarea americană.

Cercetătorii au descoperit că un anumit tip de grăsime - acidul palmitic, care se găseşte în carnea de vită, unt, brânzeturi şi lapte - este deosebit de eficient în declanşarea mecanismului de apariţie a senzaţiei de saţietate.

Studiul a fost efectuat pe şoareci, însă cercetătorii afirmă că rezultatele la care au ajuns confirmă recomandările nutriţioniştilor de a limita cantităţile de grăsimi din dieta zilnică, deoarece acestea îi fac pe oameni "să mănânce mai mult decât au nevoie".

Studiul a constat în expunerea diferită a şoarecilor la acţiunea grăsimilor - prin injectarea diverselor tipuri de grăsimi direct în creier, prin injectarea grăsimilor în artera carotidă şi prin hrănirea artificială a animalelor printr-un tub implantat în stomac, de trei ori pe zi.

Şoarecii au primit acelaşi număr de calorii şi aceeaşi cantitate de grăsimi, doar tipul grăsimilor fiind diferit. Cercetătorii au folosit acid palmitic, acid gras monosaturat şi acid oleic nesaturat, care se găseşte în măsline şi în seminţele de struguri.