Mierea, cel mai falsificat aliment

Producător - procesator - consumator. Acesta este cel mai simplu traseu prin care produsele agroalimentare ajung pe masa consumatorului.

În realitate, tra­seul este mult mai complicat, ceea ce du­ce de multe ori la falsificarea alimen­te­lor, astfel încât consumatorul nu mai plă­teşte doar costurile de producere, pro­cesare şi ambalare, ci, uneori, şi "ştiin­ţa înglobată" în falsificarea alimentelor.

Falsificarea alimentelor reprezintă adaosul oricărei substanţe într-un produs alimentar cu scopul mas­cării unor defecte sau al conferirii unor proprietăţi care nu se justifică prin ori­ginea şi compoziţia sa. Falsificarea alimentelor este o meteahnă veche a oamenilor şi o dată cu progresul tehnico-ştiinţific au progresat şi metodele de falsificare. Uneori, acestea au luat-o chiar înaintea tehnologiilor, din păcate.

Unul dintre cele mai falsificate alimente este mierea de albine. Avizaţi de beneficiile acestui aliment-medicament, consumatorii sunt deseori înşelaţi, achi­zi­ţionând "miere" care de multe ori este falsificată cu sirop de porumb, izomalţ, za­hăr invertit, ceea ce scade dramatic efectul benefic asupra sănătăţii.

Apicultorii au evaluat pericolul punerii în vânzare a produselor apicole falsificate din cauza imposibilităţii comerciali­ză­rii produselor pure la preţul corect.

Într-o comunicare recentă în Journal of Agriculture and Food Chemistry, cer­ce­tă­to­rul Bernard Herbreteau, de la Institutul de Cercetări Agricole Dubarry, a prezentat o nouă metodă de determinare a falsi­fi­cării mierii de albine. Metoda se ba­zea­ză pe "amprentarea" glucidelor din mie­rea pură şi compararea etalonului cu profilul glucidelor din diferite sortimente de miere comercializate. Izolarea com­pu­şi­lor glucidici amprentaţi se face iniţial prin îndepărtarea monozaharidelor şi a oligozaharidelor din miere, urmată de separarea cromatografică utilizând un schimbător de ioni cu fază stabilă şi detectarea cu pulsuri amperometrice.

Aplicarea acestei metode a permis detectarea falsificării mierii pornind de la un adaos de 1% de sirop de porumb, adică la concentraţii extrem de mici, care nu mai justifică falsificarea.

ADAOSURI
Siropul de porumb, utilizat tradiţional la falsificarea mierii de albine, conţine 10% fructoză, 45% glucoză, 13% maltotrioză şi 2% oligozaharide lungi. Mierea de albine pură conţine 39,3% fructoză, 33% glucoză şi 2,3% oligozaharide, restul fiind apă (17%). Importanţa ei nutriţională se datorează însă conţinutului de microelemente (vitaminele B1, B2, B6, B12, enzime, flavoni, flavonoide, compuşi aromatici, fitohormoni, acizi organici - lactic, citric, malic, oxalic, dextrina, compuşi ai azotului - în total 435 de substanţe).