Poftiti la masa mirodeniile!

"Condimentele sunt substante de origine vegetala, fara valoare nutritiva, care sunt adaugate in alimente in cantitati mici pentru a le da gust si miros placut. In acelasi timp, datorita principiilor active continute, condimentele produc o excitatie a secretiei gastrice si intestinale si cresc pofta de mancare", precizeaza prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare. Anasonul este unul dintre condimentele care cresc pofta de mancare, fiind recomandat in cazul persoanelor anorexice. Iar ceaiul cu seminte de anason are proprietati diuretice si antihelmintice, ajutand la eliminarea viermilor intestinali in cazul copiilor.

Actiune bactericida

Seminte de mustar, coriandru, chimen, anason, fenicul, piper, cuisoare, scortisoara, vanilie, curcuma, cardamom...

Daca sunt folosite in cantitati moderate, condimentele au actiune benefica asupra sanatatii. In cazul mancarurilor grele, adaosul de condimente este o solutie pentru usurarea digestiei, deoarece stimuleaza secretia de suc gastric si previn balonarile. Desi contin o cantitate relativ mica de vitamine, minerale sau fibre alimentare, mirodeniile au actiune bacteriostatica si bactericida demonstrata si efect de conservare asupra produselor alimentare.

Scad colesterolul din sange

Datorita continutului de polifenoli, de vitamine C si E, mirodeniile au proprietati antioxidante. Cercetatorii americani au stabilit ca piperul, mararul, chimenul, cimbrul, rozmarinul sau coriandrul impiedica radicalii liberi sa distruga celulele. In acest mod pot fi prevenite afectiunile cardiovasculare, unele forme de cancer si imbatranirea prematura.

Studiile au aratat de asemenea ca mararul, chimenul, piperul contribuie la o mai buna circulatie sangvina, deoarece contin terpenoizi – substante cu rol anticoagulant. Aceste substante contribuie la scaderea colesterolului in sange si pot preveni formarea tumorilor.

"Uleiurile esentiale continute de mirodenii au actiune farmacologica foarte pronuntata", este de parere prof. dr. Gh. Mencinicopschi. Unele condimente pot creste tensiunea arteriala, altele o pot scadea din cauza uleiurilor continute. Astfel, piperul este un condiment nerecomandat hipertensivilor. Semintele de fenicul sunt benefice persoanelor care au dureri abdominale, facilitand eliminarea gazelor intestinale.

Piperul, nerecomandat celor agitati

Feniculul si anasonul au proprietatea de a stimula producerea de lapte in cazul femeilor care alapteaza. Aceste doua condimente dau o aroma deosebita mancarurilor si in acelasi timp actioneaza ca sedative naturale. Rozmarinul are actiune calmanta asupra sistemului nervos. Acest lucru nu se poate spune insa despre piper sau ienupar, care au proprietati revigorante, excitante. De aceea, piperul, boiaua de ardei iute sau semintele de mustar nu sunt recomandate persoanelor agitate, sensibile, celor care sufera de tulburari ale sistemului nervos. In cantitati moderate, piperul negru stimuleaza sistemul imunitar, imbunatateste digestia, stopeaza varsaturile si contribuie la detoxifierea ficatului.

Prof. dr. Gh. Mencinicopschi ii avertizeaza pe cei care au sindromul colonului iritabil, care au varice, hemoroizi sa evite condimentarea mancarurilor, a salatelor cu piper, acesta fiind iritant. De asemenea, in cazurile de gastrita, ulcer gastric, piperul poate provoca arsuri. Cei care sufera de afectiuni biliare sau hepatice au voie sa condimenteze alimentele cu prudenta si numai dupa ce au cerut sfatul medicului.

Te ajuta sa slabesti

In alimentatia dietetica, in cazul regimurilor lipsite de sare de bucatarie si greu suportate de bolnavi, la recomandarea medicului pot fi folosite unele condimente. Studiile au aratat ca mirodeniile iuti, cu gust arzator – piperul, semintele de mustar, ardeiul iute – pot da rezultate deosebite in dietele de slabire. "Pe langa proprietatile antiseptice, ardeiul iute si piperul au capacitatea de a stimula metabolismul, de a grabi arderile de grasimi. Trebuie sa avem grija ca aceste condimente sa nu fie contaminate cu micotoxine care pot provoca intoxicatii serioase", arata prof. dr. Gh. Mencinicopschi.

CORIANDRUL. Bogate in siliciu, acid linoleic, taninuri, vitamina C, fructele de coriandru contin 9% apa, 2% uleiuri esentiale, 18% grasimi, 12% proteine, 20% fibre alimentare, macro si microelemente. Coriandrul are proprietati tonifiante, in acelasi timp previne balonarile. Aceasta planta poate fi folosita nu numai pentru condimentarea mancarurilor, ci si pentru prepararea unor infuzii cu proprietati terapeutice. Astfel, pentru usurarea digestiei se iau 2-3 g de fructe de coriandru si se pun la infuzat cateva minute in apa fierbinte. Infuzia se strecoara si se bea calduta. Coriandrul calmeaza de asemenea iritatiile de pe mucoasa stomacala, iritatii provocate de administrarea unor medicamente. DAFINUL. Frunzele sau foile de dafin sunt ale unui arbore vesnic verde – laurul. Sunt condimente frecvent folosite in industria carnii si a pestelui. Substantele aromate continute de foile de dafin intaresc sistemul imunitar. Pentru aceasta, 5 g de frunze se pun in 300 ml de apa si se fierb 5 minute. Intreaga cantitate de decoct se bea pe parcursul unei zile. Veti vedea ca veti incepe sa respirati mai usor si ca veti obosi mai greu. In cazurile de stomatita este suficient sa se mestece o frunza de dafin pe zi. CUISOARELE. Sunt mugurii florali ai unui arbore din regiunile tropicale (India, Indonezia). Au un gust astringent si contribuie la distrugerea microflorei bacteriene din tubul digestiv. Cuisoarele au efect antiseptic pronuntat, putand combate halena – mirosul neplacut al gurii. De asemenea, pentru a indeparta mirosul de ceapa sau usturoi este suficient sa mestecam cateva cuisoare. In trecut, pentru calmarea durerilor de dinti se mestecau cuisoare. Astazi, uleiul esential cu eugenol, extras din cuisoare, este folosit in practica stomatologica.