Producătorii de brânză, păsuiţi încă o lună

Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a organizat ieri o campanie de informare a micilor producători, fermieri, crescători de animale cu privire la comercializarea produselor de origine animală.

Începând cu 1 ianuarie 2009 a intrat în vigoare Ordinul 111, care reglementează vânzarea produselor de origine animală. Acesta prevede înregistrarea la Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în vederea "Documentului de înregistrare sanitar-veterinară". Micii producători trebuie să depună la DSVSA o cerere-tip şi să achite o taxă în valoare de 10 RON pentru produsele primare (lapte crud, ouă, miere, peşte) şi 300 RON pentru produsele procesate (brânzeturi, smântână, produse din carne).

DOCUMENTE NECESARE
Inspectorii sanitar-veterinari prezenţi duminică în Piaţa Obor la campania de informare le-au adus la cunoştinţă comercianţilor care sunt documentele pe care trebuie să le prezinte la DSVSA pentru a obţine certificatul. Cu toate că ordinul a intrat în vigoare deja, majoritatea vânzătorilor nu ştiau exact ce au de făcut. Obligaţia de informare a revenit direcţiilor sanitar-veterinare judeţene, dar şi consiliilor judeţene şi prefecturilor către care au fost trimise de la ANSVSA note de serviciu în acest sens. Pentru a putea vinde în continuare, micii producători trebuie să aibă asupra lor documentul de înregistrare sanitar-veterinară eliberat de DSVSA din judeţul de ori­gine, actele de identitate ale producătorilor sau ale membrilor familiilor acestora (în cazul în care ei sunt cei care vând), documente din care să rezulte starea de sănătate a celor care comercializează produsele, dar şi documente privind sănătatea animalelor, completate şi vizate de medicul veterinar de liberă practică, şi certificatul de producător, eliberat de Primărie.

Producătorii de alimente de origine animală care vor să mai vândă în pieţe trebuie să aibă grijă la calitatea mărfurilor. Acestea trebuie să provină de la animale sănătoase, să nu fie falsificate şi să prezinte caracteristicile organoleptice specifice, să fie transportate, păstrate şi împachetate în ambalaje curate, neruginite, uşor de spălat şi dezinfectat şi să le ofere consumatorilor informaţii clare privind numele producătorului, denumirea produsului şi data obţinerii. De asemenea, este interzisă vânzarea în spaţii care nu sunt înregistrate sanitar-veterinar. Punctele de vânzare trebuie să aibă dotări pentru asigurarea condiţiilor minime de igienă, iar comercianţii trebuie să poarte halate, şorţuri şi bonete curate.
Noile norme reglementează şi condiţiile pe care trebuie să le respecte şi spaţiile de producţie. Igiena este cel mai important aspect. De asemenea, persoanele care vin în contact cu produsele pe întregul lanţ alimentar să nu fie purtătoare de boli transmisibile prin alimente. Orice suspiciune privind calitatea şi salubritatea produselor destinate vânzării să fie anunţată medicului veterinar oficial sau celui de liberă practică.

NICI UN ÎNREGISTRAT
Majoritatea producătorilor ştiau despre existenţa normelor legate de igienă şi au declarat că le respectă. Problema lor cea mai mare este înregistrarea, despre care nu auziseră nimic. Deşi merg în mod frecvent la direcţiile sanitar-veterinare de care aparţin, inspectorii DSVSA Bucureşti nu au găsit nici un producător care să se fi înregistrat. Anticipând această situaţie, ANSVSA a dat o derogare, potrivit căreia micii producători sunt păsuiţi până la 1 februarie. Cei care până la această dată nu se vor înregistra riscă o amendă între 3.000 şi 5.000 RON. Cu toate că au o lună la dispoziţie, ei s-au plâns inspectorilor că ar trebui să li se dea mai mult timp, pentru că este foarte greu să obţină certificatul într-o perioadă atât de scurtă.

Ordinul 111/2008 mai precizează şi care sunt cantităţile de produse pe care au voie să le vândă: brânzeturi – 1.000 kg/săptămână, carne şi produse din carne – 3.000 kg/săptămână, produse din pescuit – 1.000 kg/săptămână, vânat sălbatic – 300 kg/lună, carne de pasăre – 500 kg/lună, 1.000 de ouă/lună, 500 kg/lună produse de panificaţie şi 1.000 de kilograme de fructe şi legume.