Rutina stinge pasiunea

Chiar şi cele mai pasionale cupluri cad pradă rutinei. Automatismele, acele lucruri care se repetă în mod constant, conferă un anumit confort în relaţie, o aparentă siguranţă şi linişte în cuplu.

Dar, în realitate, rutina ameninţă stabilitatea cuplului şi poate avea consecinţe serioase asupra celor doi: relaţii extraconjugale, separare, divorţ. Când se instalează, ce ascunde şi ce consecinţe are rutina ne explică psihologul Ştefania Niţă, de la Centrul de Psihologie de Acţiune şi Psihoterapie din Bucureşti.

Automatisme

Statisticile arată că automatismele se instalează în cuplu după un an de relaţie. Această perioadă diferă însă de la o relaţie la alta. Unele cupluri se plâng de rutinarea relaţiei la mai puţin de un an de "parteneriat", în vreme ce altele constată instalarea automatismelor după mai bine de cinci ani.

"Rutina care se instalează foarte curând de la începerea relaţiei este caracteristică de obicei cuplurilor tinere, adolescentine sau aflate la prima tinereţe. Nevoia de explorare, de schimbare şi experimentare este mult mai prezentă în această perioadă, aşa încât rutina este confundată cu plictiseala şi impulsul de a spune «am aflat totul unul despre celălalt, avem prea multe lucruri repetitive, prin urmare trebuie să schimbăm...»", atenţionează psihologul Ştefania Niţă.

Trebuie să...

În orice relaţie se creează un ritm şi un stil de viaţă care cuprinde, inevitabil, şi activităţi repetitive, rutinate. Însă nu atât activităţile în sine reprezintă rutina, cât mai ales starea care se instalează în relaţie ca urmare a acesteia: starea de previzibil, de "nu mai urmează nimic nou", de "trebuie să...", de prea cunoscut. Este evident că cei doi parteneri au o relaţie rutinizată când în relaţie se instalează acest "trebuie".

Trebuie să mă săruţi când vii de la serviciu, să mă aştepţi cu masa când ajung acasă, să ne întâlnim în week-end (când partenerii nu sunt căsătoriţi încă), să mergem în weekend la ai mei, la ai tăi, să facem cumpărături, să îmi iei flori de ziua mea..."

"Aceste automatisme reproduc, de cele mai multe ori, un model învăţat, preluat fie din relaţia părinţilor, fie din alte relaţii de cuplu apropiate celor doi parteneri: bunici sau alte rude reprezentative. Vrând-nevrând, cuplurile nou formate încep să reproducă în perioada de început a relaţiei scheme despre ceea ce se presupune că înseamnă o relaţie de parteneriat. Cei doi parteneri nu fac de fapt decât să pună în propria relaţie mentalităţile şi prejudecăţile transmise de-a lungul timpului din generaţie în generaţie sau să repete, cu o fidelitate uimitoare uneori, stilul şi ritmul cuplului parental", explică psihologul Ştefania Niţă.

Relaţie consumată

Automatismele oferă cuplului un anumit confort şi siguranţă, dar, din păcate, rutinarea relaţiei este un indiciu al faptului că relaţia ca atare este "consumată" din punct de vedere psihologic. Aceasta înseamnă că nu mai există curiozitatea de a-l descoperi pe celălalt, iar atracţia sexuală s-a diminuat. "Rutina nu este decât o dovadă a faptului că partenerii unei relaţii epuizate şi-au creat, fiecare în parte, un confort psihologic care le asigură o stare de securitate interioară, dar fără să existe neapărat între ei o matrice de cuplu comună din punct de vedere emoţional" potrivit psihologului. Automatismele din cadrul cuplului ajung să rutineze relaţia atât de mult, încât fie ne va fi foarte greu să ieşim din ea (şi atunci ne amăgim că avem o relaţie funcţională şi confortabilă), fie găsim supape de eliberare a frustrărilor aduse de rutină, iar aceste supape sunt de obicei relaţiile în afara relaţiei. Iar în cazul cuplurilor care ajung să se despartă, tot rutina instalată de-a lungul timpului este cea care stă la baza separării.

TĂCERE. Un indiciu al rutinei în cuplu este tăcerea. Când între cei doi parteneri se instalează tăcerea, este un semnal care spune că ei nu prea mai au ce să-şi spună, nu mai au curiozităţi unul faţă de celălalt. Inevitabil, ajung să nu mai aibă planuri şi proiecte comune.

Sfatul psihologului

Rutina cu care un număr foarte mare de cupluri se confruntă mai devreme sau mai târziu este cauzată în primul rând de o dependenţă între cei doi parteneri. "Cu cât suntem mai autonomi în maniera interioară de funcţionare, cu atât rutina din cuplu are şanse mai mici să perturbe relaţia. Capacitatea de a ne mişca autonom, de a putea întreprinde activităţi şi de a avea iniţiative care să nu îl implice permanent şi constant pe celălalt conferă un anumit grad de libertate relaţiei de cuplu. Astfel, cei doi nu se vor mai simţi prizonieri, legaţi de mâini şi de picioare sau restricţionaţi în relaţia pe care o au", este de părere psihologul Ştefania Niţă.