SOS, grăsimile!

RECOMANDARE ● Trei măsuri anticolesterol
Reducerea aportului de grăsimi saturate (mezeluri, brînzeturi), creşterea cantităţii de fructe şi legume crude, consumul de peşte de două-trei ori pe săptămînă sînt trei măsuri eficiente contra colesterolului.

Statisticile medicale arată că aproximativ 30% dintre români au colesterolul crescut. Înainte de a apela la medicamente pentru scăderea colesterolului, specialiştii recomandă restructurarea dietei. Prima măsură care trebuie adoptată constă în reducerea consumului de alimente de origine animală bogate în grăsimi saturate: carne roşie, mezeluri, organe, brînzeturi, maioneze. Acestea sînt foarte bogate în colesterol. 100 g creier de vită conţin 2.600 mg colesterol, creierul de porc – 2.000 mg, rinichii de porc – 700 mg, ficatul de raţă sau gîscă – 380 mg, ficatul de vită – 350 mg, brînza de capră – 100 mg.
A doua măsură: creşterea consumului de fructe şi legume crude. Deoarece acestea sînt bogate în fibre alimentare care împiedică asimilarea grăsimilor, prevenind astfel bolile cardiovasculare. Cele mai active în absorbţia colesterolului sînt fibrele solubile de tipul pectinelor din mere, pere, căpşuni. De asemenea, fibrele din tărîţele de ovăz sînt mai eficiente în scăderea colesterolului decît fibrele din tărîţele de grîu.

PEŞTE. Pentru scăderea nivelului grăsimilor în sînge, prof. dr Gheorghe Mencinicopschi ne recomandă peştele. Aceasta este cea de-a treia recomandare pentru a reduce nivelul colesterolului. "Acesta reduce nivelul plasmatic al grăsimilor, scade tensiunea arterială, vîscozitatea sîngelui şi creşte nivelul colesterolului bun", arată specialistul nostru. Trebuie să reţinem că doar 20%-25% din colesterol ajunge în organism prin aport alimentar, restul este produs de ficat (aproximativ 1.000 mg pe zi).

Oul

"Ouăle sînt bune în lupta contra colesterolului. Mulţi acuză oul pentru conţinutul ridicat de colesterol. Dar colesterolul din gălbenuşul de ou este compensat prin conţinutul de lecitină, care previne creşterea colesterolului total, transformă colesterolul rău în substanţe hidrosolubile şi favorizează eliminarea lor din organism. De asemenea, 100 g gălbenuş de ou conţin 16 g proteine, 32 g grăsimi, 4,7 micrograme vitamina B12, 5,7 mg fier, 3,6 mg vitamina E, 320 micrograme acid folic. Vitamina D conţinută de gălbenuşul de ou – 4,5 micrograme/100 g – este folositoare copiilor în perioada de creştere şi adolescenţilor, atunci cînd se constituie aproximativ 50% din masa osoasă. De asemenea, oul conţine proteina standard – ov-albumina, care în momentul ingerării este complet asimilată de organismul uman", arată prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

De reţinut

Chiar dacă ne temem de colesterol, nu este bine să excludem grăsimile din dietă. "Primii care au de suferit din cauza lipsei grăsimilor din dietă sînt neuronii. Creierul este alcătuit în proporţie de 70% din grăsimi. Fără grăsimi, celula nervoasă nu mai poate să prelucreze informaţia pe care o primeşte. O dietă din care excludem grăsimile afectează nu numai creierul, ci şi inima şi vasele sangvine, supleţea pielii", ne atrage atenţia prof. Dr Gheorghe Mencinicopschi. Trebuie doar să ştim să alegem acele grăsimi care sînt bune, aşa cum sînt cele din peştele gras oceanic de apă rece: macrou, somon, hering, cod etc.