Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Există tot felul de factori de stres: pozitivi sau negativi. Conform "Scării lui Holmes" (o clasificare a stresului), orice acţiune pe care o facem prezintă o incărcătură de stres. De exemplu, traversarea străzii este notată pe scara stresului cu 3 puncte, botezul cu 100 de puncte, decesul unei persoane dragi se află la egalitate cu⦠căsătoria, fiind notate cu 300 de puncte.
Stres la examen, stres la serviciu, stres cănd ne lovim, stres cănd un membru al familiei se imbolnăveşte, stres cănd alergăm după autobuz dimineaţa. Stres cănd ne intălnim cu un prieten pe care nu l-am văzut de ani buni, stres cănd aşteptăm un copil, stres cănd ne pregătim să mergem in concediu sau la iarbă verde. Există tot felul de factori de stres: pozitivi sau negativi. Conform "Scării lui Holmes" (o clasificare a stresului), orice acţiune pe care o facem prezintă o incărcătură de stres. De exemplu, traversarea străzii este notată pe scara stresului cu 3 puncte, botezul cu 100 de puncte, decesul unei persoane dragi se află la egalitate cu⦠căsătoria, fiind notate cu 300 de puncte.
"De fapt, Holmes evidenţiază faptul că fiecare activitate pe care o facem ne supune unei tensiuni interioare, numită stres. Situaţiile in care apare o schimbare, trecerea de la o etapă la alta a vieţii atrag după sine o doză de stres. Insă fiecare persoană resimte stresul mai mult sau mai puţin, in funcţie de capacitatea de a se adapta la factorii declanşatori. Dar există momente cănd se acumulează mai mulţi factori de stres, care acţionează in acelaşi timp asupra noastră, provocănd o tensiune interioară, pe care uneori simţim că nu o mai putem controla. Cănd nu mai avem capacitatea de a ţine in frău stresul, putem spune că suferim de tulburări provocate de stres. Acestea pot fi cronice sau posttraumatice: după un deces, o boală prelungită, după o perioadă de eşecuri repetate sau, dimpotrivă, după o perioadă de reuşite. Astfel apare o stare de epuizare care nu ne doboară, dar ne face să fim foarte tensionaţi, nervoşi, derutaţi", consideră psihologul Ştefania Niţă de la Centrul de Psihologie de Acţiune şi Psihoterapie din Bucureşti.
Tonus, motivaţie, energie
Stresul pozitiv in doze acceptabile este benefic, ne motivează, ne ajută să fim eficienţi, să ne facem planuri. In doze mari, stresul bun devine nociv, pentru că are un efect dezorganizator. Cănd simţim o stare amplificată de bucurie, nerăbdare, in acele momente de euforie nu mai reuşim să ne canalizăm resursele spre atingerea scopului. De obicei, stresul bun nu se resimte, dacă e menţinut in echilibru. Se apropie foarte mult de starea de normalitate, in care ne trezim dimineaţa cu un tonus bun, mergem la serviciu cu planuri pentru ziua respectivă. Este o stare tonică, in care nu resimţim ca o povară sarcinile pe care le avem de indeplinit, avem chef să ieşim seara la o terasă, chiar dacă am lucrat opt-nouă ore, avem dispoziţia cănd ajungem acasă să vedem ce au făcut copiii.
Citește pe Antena3.ro
Tot un exemplu de stres bun este motivaţia pentru a obţine diverse lucruri. Să luăm cazul unei persoane care are de susţinut un examen, resimte tensiuni legate de ce subiect ii va pica, dar nu işi face probleme de genul "dacă nu iau, n-am nici o şansă". Ci se mobilizează pentru a reuşi. Tensiunea venită din nevoia de a obţine ceea ce ne dorim se impleteşte cu resursele noastre. Stresul bun nu ne blochează, aşa cum se intămplă in momentele in care suntem acaparaţi de stresul rău.
DE SEZON. Vara, paradoxal, este cel mai stresant anotimp. Factorii de stres din exterior - căldura, praful, zgomotul, aglomeraţia - ne consumă foarte mult din resursele de energie. Toate acestea contribuie la apariţia disconfortului fizic şi psihic. "Statisticile arată că vara creşte numărul tentativelor de suicid, al cazurilor de depresie, tulburărilor legate de stres", atrage atenţia psihologul Ştefania Niţă.
EPUIZARE. Stresul cronic se instalează cănd nu ţinem cont de noi. In sensul că "mă simt obosit, dar lasă că mai pot". Şi tot aşa pănă constatăm că suntem epuizaţi. Pentru că de-a lungul mai multor ani nu ne-am dozat energia, resursele. Avănd in vedere că stresul cronic este de durată, efectele acestuia sunt mai dăunătoare decăt cele ale stresului acut. In categoria consecinţelor intră de la boli cardiovasculare, infecţii repetate pănă la migrene, depresii, nevroze. Stresul cronic poate apărea din cauza unui loc de muncă lipsit de perspective şi satisfacţii, a unei relaţii nefericite, şomajului, dar şi ca urmare a unor evenimente traumatizante din copilărie.
Sfatul psihologului
In opinia psihologului Ştefania Niţă, in perioada concediilor apare un stres suplimentar legat de cum ne petrecem acest timp, de aspectele financiare, organizatorice (cu cine mergem, unde şi căt stăm, luăm copiii sau nu). Dacă avem grijă să nu scăpăm din vedere scopul concediului - bucuria de a petrece timpul alături de cei dragi - atunci avem toate şansele de a ne relaxa şi a ne reincărca bateriile. Dacă uităm aspectele pozitive şi ne incărcăm cu tensiunea provenită din aspectele de organizare, concediul işi pierde efectul benefic.
