Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Consumatorii doresc alimente fără microorganisme care îi pot îmbolnăvi,
vor alimente cu termen de valabilitate mult mai mare, dar în acelaşi
timp vor aceeaşi "prospeţime" organoleptică ca a materiilor prime şi
doresc ca aceste caracteristici să fie obţinute fără aportul
conservanţilor, antioxidanţilor şi a altor aditivi implicaţi în
industrializarea alimentelor, adică să fie cît mai "naturali".
Consumatorii doresc alimente fără microorganisme care îi pot îmbolnăvi, vor alimente cu termen de valabilitate mult mai mare, dar în acelaşi timp vor aceeaşi "prospeţime" organoleptică ca a materiilor prime şi doresc ca aceste caracteristici să fie obţinute fără aportul conservanţilor, antioxidanţilor şi a altor aditivi implicaţi în industrializarea alimentelor, adică să fie cît mai "naturali".
În iunie 2000, Centrul pentru Securitatea Alimentului şi Nutriţie Aplicată a FDA – SUA propunea noi teme de cercetare legate de cinetica inactivării microorganismelor prin aplicarea tehnologiilor alternative de procesare a alimentelor. În mod tradiţional, caracteristicile de inocuitate şi de palatabilitate ale produselor alimentare industrializate s-au obţinut prin tratamente termice.
CERCETARE. Procesarea la presiuni înalte a alimentelor a suscitat un real interes din partea cercetătorilor, datorită posibilităţii obţinerii unor produse alimentare inovatoare, denumite "fresh-like", adică reproduceau extrem de fidel caracteristicile nutriţionale ale materiilor prime, absolut sigure pentru consum, cu un termen de valabilitate ridicat.
În 1895, H. Royer descrie utilizarea unui tratament cu presiuni înalte pentru distrugerea bacteriilor. Cîţiva ani mai tîrziu, în 1899, Bert Hite raportează realizarea unui experiment constînd în aplicarea unei presiuni de 450 Mpa şi constată îmbunătăţirea simţitoare a calităţii laptelui.
Cu toate acestea, doar în ultimii 20 de ani interesul procesatorilor din industria alimentară s-a focalizat pe procesarea la presiuni înalte. Japonezii au repurtat un succes remarcabil în obţinerea unor alimente procesate la presiuni înalte în anii ’80. Alimentele procesate la presiuni înalte, disponibile deja pe piaţa Japoniei, includ un sortiment bogat de gemuri cu gust proaspăt de fructe, sosuri şi dressing-uri pentru salate, deserturi "ready-to-eat", sucuri de grapefruit şi mandarine cu aroma identică produsului "proaspăt stors". În Franţa sînt, de asemenea, disponibile sucuri de fructe, iar în SUA piureul de avocado (guacamole) obţinut prin procesare la presiuni înalte este unul din produsele cel mai bine vîndute.
Procesarea la presiuni înalte a alimentelor este similară procesării convenţionale prin tratare termică, utilizînd în principal două tipuri de echipamente industriale.
Presiunea se distribuie uniform şi rapid dinspre mediu spre aliment şi, datorită presiunii izostatice pe toate feţele ambalajului şi a conţinutului ridicat de apă a alimentului procesat (practic incompresibil), ambalajul îşi va păstra forma iniţială, iar produsul va căpăta gustul şi consistenţa unui produs tratat termic.
Citește pe Antena3.ro
