Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Unele persoane se ingraşă toamna. Este un fenomen normal sau ar trebui să ne facem griji? Răspunsul la această intrebare ni-l oferă prof. dr Gheorghe Mencinicopschi: "Tendinţa de a lua in greutate toamna s-a transmis fiinţei umane din timpuri ancestrale, atunci cănd in anotimpul rece multe alimente lipseau din dietă.
Unele persoane se ingraşă toamna. Este un fenomen normal sau ar trebui să ne facem griji? Răspunsul la această intrebare ni-l oferă prof. dr Gheorghe Mencinicopschi: "Tendinţa de a lua in greutate toamna s-a transmis fiinţei umane din timpuri ancestrale, atunci cănd in anotimpul rece multe alimente lipseau din dietă. De aceea, strămoşii noştri trebuiau să profite de fructe, legume in sezon, cănd le aveau la indemănă. De asemenea, pentru a face faţă mai uşor umezelii şi frigului, omul creştea numărul de calorii consumate zilnic. In acest context era normal să se ingraşe. Astăzi insă, noi nu trebuie să ne mai facem rezerve de grăsimi toamna. Pentru noi, nu cantitatea de calorii este importantă, ci calitatea. Caloriile ar trebui să provină din carne uşoară - fructe, legume crude, carne de pui, peşte, şi mai puţin din făinoase, din carne grasă".
Imunitate
Pentru omul modern este important ca toamna să işi facă rezerve de substanţe biologic active (vitamine şi minerale, fibre alimentare). Acestea ne pot asigura imunitatea pe termen lung. Pentru aceasta trebuie să ne lăsăm vrăjiţi de bogăţia de arome şi culori ale toamnei: mere, pere, gutui, prune, sfeclă roşie, gogoşari, roşii, broccoli. Vom avea siguranţa că răcirea vremii nu ne va găsi nepregătiţi. Vom trece astfel mai uşor peste sezonul virozelor respiratorii. Şi nici silueta nu va avea de suferit, aşa cum se intămpla cu strămoşii noştri in fiecare toamnă.
Citește pe Antena3.ro
Fructele şi legumele sunt dintre cele mai bune surse de potasiu, element implicat in funcţionarea sistemului nervos şi in reglarea tensiunii arteriale. Dieta modernă este bogată in sodiu, dar săracă in potasiu. Omul de astăzi mănăncă tot mai puţine fructe şi legume, insă consumă din belşug alimente procesate, bogate in sodiu. Iată numai două exemple in acest sens: in 100 g concentrat de legume pentru supă se găsesc 15.000 mg sodiu şi doar 460 mg potasiu. 100 g brănză topită conţin 1.200 mg sodiu şi doar 140 mg potasiu. "Excesul de sodiu determină carenţe de potasiu", ne avertizează prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Toamna este prilejul potrivit pentru a echilibra balanţa sodiului şi potasiului. Salata verde conţine 360 mg potasiu/ 100 g, ciupercile - 320 mg, cartofii - 320 mg, merele - 150 mg, perele - 150 mg.
In acelaşi timp, fructele şi legumele intens colorate - prunele, strugurii, merele, broccoli, mazărea, ardeiul gras verde şi galben - sunt o bună sursă de luteină. Aceasta este o substanţă cu proprietăţi antioxidante, cu efect protector asupra retinei.
Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi ne mai dă incă un argument pentru a ne convinge să profităm de bunătăţile toamnei: "Un măr toamna este mult mai bun decăt un măr consumat iarna. Fructul in sezon este mult mai valoros din punct de vedere nutriţional decăt acelaşi fruct in extrasezon. Fructele şi legumele sunt vii. Dacă sunt ţinute in depozite perioade indelungate, fructele şi legumele se autoconsumă pentru a trăi, dispar astfel unele vitamine, minerale".
Grăsimile ne apără de frig
Proteinele şi grăsimile necesare pentru echilibrarea dietei le putem lua din carne slabă (peşte, pui), lactate, brănzeturi. Datorită calciului, laptele, iaurtul, brănzeturile ne vor intări sistemul osos şi ne vor pregăti şi ele pentru sezonul rece. Nutriţioniştii ne atrag atenţia şi in ceea ce priveşte calciul. Alimentaţia modernă se caracterizează prin deficit de calciu şi exces de fosfor. "Excesul de fosfor elimină calciul din oase. Fosforul este ascuns in polifosfaţii din salamuri, din brănzeturile topite", ne spune prof. dr Gheorghe
Mencinicopschi.
Pentru a rezista mai bine temperaturilor scăzute care vor veni, avem nevoie de grăsimi de calitate. Cele mai bune grăsimi sunt acizii graşi omega 3 din peştele gras oceanic (hering, somon, macrou, cod). Acizii graşi omega 3 au capacitatea de a forma depozite in organism, de aceea protecţia oferită de ei este de durată. Dacă nu putem să consumăm peşte din diferite motive, atunci trebuie să luăm suplimente alimentare care să conţină acizi graşi esenţiali, ulei de peşte, pentru a ne apăra de frig, dar şi pentru buna funcţionare a inimii, creierului, sistemului nervos, a sistemului circulator, a rinichilor, a ficatului şi pancreasului.
NUCILE ŞI ALUNELE. Vitaminele din grupul B, vitaminele A, E, potasiul, calciul, fierul, magneziul necesare intăririi sistemului imunitar pot fi luate din alune, nuci, fistic, migdale. Acestea conţin in acelaşi timp 60%-70% uleiuri mononesaturate şi polinesaturate, din seriile omega 3 şi omega 9. Acizii graşi esenţiali omega 3 şi omega 9 previn bolile cardiovasculare, diabetul, cancerul. Consumul fructelor oleaginoase trebuie să fie moderat, pentru că acestea au valoare energetică ridicată. 100 g nuci conţin 690 de calorii, alunele - 650 de calorii, migdalele - 600, fisticul - 600.
RĂDĂCINOASELE. Sfecla roşie, morcovii, ţelina, ridichea neagră au proprietăţi remineralizante şi de stimulare a imunităţii datorită betacarotenului, vitaminei C, complexului vitaminic B, calciului, potasiului. Sfecla roşie excelează, de asemenea, prin conţinutul ridicat de antocianidine, pigmenţi cu proprietăţi antioxidante. Şi morcovii sunt recunoscuţi pentru provitamina A (betacarotenul). Datorită betacarotenului, morcovii reduc riscul bolilor de inimă şi al cancerului.
