Comisia Europeană (CE) a dat o serie de directive cu privire la conţinutul etichetelor alimentelor, subiect care a iscat o serie de polemici în rândul producătorilor din întreaga lume.
Comisia Europeană (CE) a dat o serie de directive cu privire la conţinutul etichetelor alimentelor, subiect care a iscat o serie de polemici în rândul producătorilor din întreaga lume.
Până acum se ştia că în mod obligatoriu pe etichete trebuie să se regăsească numele producătorului, lista cu ingrediente, data la care a fost fabricat produsul şi cea la care expiră şi toate condiţiile speciale care trebuie ştiute de consumatori. În afară de acestea, există anumite reguli speciale în ceea ce priveşte produsele din carne şi alte legi cu privire la anumite produse şi substanţe (carne de vită, peşte, ciocolată, mâncare dietetică, suplimente alimentare şi alimente fortificante). În momentul de faţă, legislaţia cu privire la nutriţie este facultativă, dar devine obligatorie când este sesizată o plângere legată de sănătate sau cu privire la nutriţie, legată de prezentarea sau promovarea alimentelor sau când vitaminele sau mineralele sunt adăugate în mod voluntar în produse.
PRECIZĂRI. Noul regulament prevede ca informaţiile nutriţionale care se găsesc pe partea din faţă a produsului să fie obligatorii pentru aproape toate produsele procesate preambalate. Acestea trebuie să se găsească pe produsele energizante, cu grăsimi, cu grăsimi saturate, carbohidraţi, cu anumite specificaţii referitoare la conţinut. Operatorii economici pot alege să pună aceste informaţii pe partea din faţă a produsului, atât timp cât nu afectează vizibilitatea şi legitimitatea acestuia. De asemenea, informaţiile furnizate trebuie să conţină orice precizare cu privire la problemele de sănătate ce pot apărea în urma consumului produsului respectiv. Tot conform noului regulament, în ceea ce priveşte adaosul de vitamine şi minerale trebuie specificat dacă au fost adăugate în mod voluntar în produs. În ceea ce priveşte alergenii, prezenţa acestora trebuie să fie foarte clar specificată pe produsele preambalate comercializate în Uniunea Europeană.
CAZURI PARTICULARE. Întrucât 70% din şocurile anafilactice au loc ca urmare a faptului că oamenii preferă să ia masa în oraş, aceştia trebuie să deţină toate informaţiile pentru a vedea dacă alimentele luate la pachet sunt nocive sau nu. Mai mult decât atât, CE doreşte ca precizarea alergenilor să se facă şi la produsele care sunt servite în restaurante sau de centre de catering. Printre acestea se numără alunele, laptele, peştele şi muştarul.
Noile prevederi sunt valabile şi în cazul băuturilor nealcoolice, în special alcopopii (băuturi răcoritoare dulci ce conţin o anumită concentraţie de alcool), care de asememea trebuie să conţină o listă cu toate ingredientele. O situaţie specifică o reprezintă vinul, băuturile spirtoase şi berea, ale căror date sunt comunicate de CE tuturor statelor membre. Ţara de origine şi locul de provenienţă vor fi specificate pe produse numai dacă absenţa lor ar produce neînţelegeri pentru consumatori.
Este de asemenea foarte important să se specifice pe eticheta produsului alimentar doza zilnică admisă, pentru a se ştii în ce cantitate anume este recomandat a se consuma, mai ales în cazul persoanelor care suferă de anumite boli. Acest lucru nu este nou, el fiind recomandat cu mult înainte ca Noul Regulament să fie aprobat. De asemenea, trebuie menţionat conţinutul de vitamine şi minerale pentru a veni în sprijinul consumatorilor care au nevoie de aceste suplimente.
Nemulţumiri
CE a fost nevoită să ia aceste decizii întrucât o dată cu
trecerea timpului a evoluat şi tehnologia şi deci şi modalităţile de achiziţionare
a produselor, dar şi cerinţele consumatorilor. Aceştia optează din ce în ce
mai des pentru cele de pe internet, prin urmare, este nevoie de o legislaţie
clară şi pentru acest tip de a se procura cele necesare traiului zilnic. Forul
european s-a lovit însă şi de o altă problemă. Din ce în ce mai mulţi
consumatori se plâng că nu sunt suficient de bine informaţi şi că legile diferă
foarte mult de la un stat membru al Uniunii Europene (UE) la altul, şi astfel
populaţia dintr-o anumită ţară este mai dezinformată decât alta. De asemenea,
consumatorii se plâng că informaţiile sunt furnizate într-o formă care diferă şi
doresc o legislaţie cât mai clară.
nicoleta.catana@jurnalul.ro