Am revăzut de curând pe internet un documentar senzaţional despre memoria apei ("Apa") şi m-a cuprins o puternică şi indescriptibilă dragoste pentru tot ceea ce înseamnă omenire şi univers, pe care mi-o readuc iar şi iar aminte, de câte ori întâlnesc ceva atât de tulburător cum este acest film.
Am revăzut de curând pe internet un documentar senzaţional despre memoria apei ("Apa") şi m-a cuprins o puternică şi indescriptibilă dragoste pentru tot ceea ce înseamnă omenire şi univers, pe care mi-o readuc iar şi iar aminte, de câte ori întâlnesc ceva atât de tulburător cum este acest film.
Nu atât descoperirile oamenilor de ştiintă impresionează în acest documentar, cât mesajul de iubire care răzbate dincolo de el, împreună cu sentimentul de unitate energetică şi de responsabilitate individuală pe care îl avem faţă de omenire, natură şi tot ceea ce ne înconjoară, pe care le însufleţim şi le influenţăm prin ceea ce gândim.
ENERGIE
Aşa cum spunea un rabin în documentar, toate gândurile şi acţiunile mele negative se întorc înapoi la mine printr-un alt om sau printr-o "coincidenţă", care reprezintă nu o formă de pedeapsă, ci un rezultat a ceea ce am transmis anterior mediului. Privit la scara întregii ţări şi a întregii lumi, acest proces ne defineşte azi ca omenire şi ne reflectă în cele mai mici detalii. De la energia gândurilor pe care o trimitem unii către alţii, între parteneri, între părinţi şi copii, între rase şi religii diferite, între ţări şi comunităţi, de pe poziţii competitive şi agresive şi până la energia care se întoarce în valuri înapoi la noi, prin bucuriile sau dezamăgirile noastre, prin "norocul" sau "ghinionul" întâlnite, toate sunt de fapt reprezentări ale aceleiaşi forţe energetice din care suntem cu toţii alcătuiţi.
Mergând şi mai departe, inclusiv dezastrele naturale, accidentele sau crimele ce par întâmplătoare nu sunt de fapt decât expresia rezonanţei negative a oamenilor implicaţi în acele evenimente. De altfel, legea atracţiei energetice care funcţionează pe principiul similarităţii contribuie la echilibrarea energiilor întotdeauna. În documentar se vorbea chiar despre anumite zone care sunt mai predispuse la asemenea situaţii, precizându-se că acolo unde oamenii emit o vibraţie mai joasă (înjură mai mult, au gânduri negative – teamă, furii, ură, etc. sau ascultă o muzică dăunătoare – heavy metal ) energia produsă creează dezechilibre majore. Aşa cum sugera cineva în film, la un concert de muzică clasică nu poţi întâlni fenomene de agresivitate nu numai pentru că oamenii cărora le place acest tip de muzică sunt mai echilibraţi, dar şi din cauza sunetelor perfecte emise, care impresionează benefic şi structural vorbind oamenii prezenţi în sală, generând în ei sentimente pozitive.
Tot în film se face referire şi la puterea cuvintelor pozitive şi a rugăciunii. Gândurile de iubire transmise celorlalţi, toleranţa şi compasiunea sunt garanţia modificării structurii energetice umane şi implicit a evenimentelor în care omul este implicat. Impactul nostru asupra celorlalţi, dar şi asupra situaţiilor prin care trecem este uriaş şi greu de înţeles pentru un sceptic şi poate şi mai greu de digerat atunci când oamenii de ştiinţă demonstrează aceasta, fiindcă nu toţi oamenii sunt pregătiţi să îşi însuşească responsabilitatea enormă pe care o au faţă de propria viaţă, faţă de a altora şi, desigur, faţă de întreaga planetă care suferă din lipsa de iubire a copiilor ei. Natura ne-a dăruit totul cu multă dragoste, oferindu-şi vietăţile, apa, munţii şi păşunile, copacii şi florile pentru noi. Iar noi, oamenii răsfăţati, crezând că totul ni se cuvine şi că putem beneficia de ele la infinit.
IMPLICARE
Căci indiferenţa este ceea ce simţim acum majoritatea dintre noi faţă de planetă, ţară şi chiar locul în care ne-am născut, altfel ne-ar păsa mai mult şi ne-am implica cu tot sufletul în orice acţiune ar putea salva pe ultima sută de metri ceea ce a mai rămas neatins din zestrea primită. Iar ceea ce putem face pentru natură putem face la fel pentru om şi întreaga omenire. Atunci când câmpul electromagnetic al inimii umane emite iubire, totul se transformă miraculos în ceva benefic, deopotrivă pentru cel care emite, cât şi pentru cel care recepţionează. Altfel spus, avem o datorie morală faţă de noi înşine şi ceilalţi, de a opri această poluare spirituală până nu va fi prea târziu.
Şi, ca să continui cu cele spuse în documentar, nu atât gândul bun este generator de beneficitate, cât intenţia şi credinţa, care pot modifica complet structura energetică a tot ceea ce exista.
Puterea gândului pozitiv este incomensurabilă atât pentru persoană, cât şi la nivel de societate, generând procese globale, din perspectiva planetei. Avem o responsabilitate imensă de a întoarce dragostea primită de la Terra sub toate formele posibile; putem începe chiar acum să binecuvântăm tot ceea ce ne înconjoară, căci transmiţând iubire naturii şi oamenilor o vom primi apoi în inima noastră, întorcându-se energetic.
Iar dacă folosim alături de iubire principiul recunoştinţei profunde, universul în care trăim se schimbă şi poate deveni ceea ce dorim cu toţii, o lume mai frumoasă, mai umană şi mai pozitivă.
Să nu aruncăm, aşadar, răspunderea pentru ceea ce nu ne place pe umerii altora. Fiecare a făcut tot ce a putut mai bine, neştiind ceea ce noi, cu ajutorul ştiinţei, cunoaştem astăzi, şi anume că impactul deciziilor şi gândurilor noastre poate fi negativ asupra mediului şi oamenilor.
Noi ştim azi ceea ce părinţii nu ştiau, dar strămoşii intuiau cumva, pentru că trăiau în comuniune cu natura şi ciclurile ei. Natura şi omul răspund pozitiv atunci când suntem într-o stare de graţie. De aceea, strămoşii noştri se rugau înaintea fiecărei mese, binecuvântând alimentele, începeau să culeagă recoltele sărbătorind cu dragoste abundenţa primită, îşi sfinţeau casa şi relaţia şi îşi botezau copiii sau se rugau unul pentru altul şi se ajutau la nevoie. E timpul să ne întoarcem la esenţă. La natură şi imensa ei forţă. Sau, altfel spus, la Dumnezeu.
Citește pe Antena3.ro