Expertii Organizatiei Mondiale a Sanatatii sustin ca un procent de 10% din aportul caloric zilnic poate proveni din zahar. Astfel, unui barbat de varsta adulta ii sunt permise aproximativ 60 g de zahar pe zi, iar unei femei – 50 g. Mult, putin... ramane de vazut.

La prima vedere pare o cantitate satisfacatoare, insa nu este vorba doar despre zaharul pe care il punem in cafea sau ceai. Trebuie sa tinem seama ca zaharul se gaseste ascuns in foarte multe alimente: de la paine pana la dulciuri, de la iaurturile cu fructe pana la bauturile racoritoare. In acest context este foarte usor sa ajungem la un consum zilnic de 50-60 g de zahar si chiar sa depasim aceasta cantitate. Un exemplu elocvent in ceea ce priveste cantitatea de zahar il reprezinta bauturile racoritoare: acestea contin intre 10% si 11% zahar, adica dintr-o sticla de 500 ml luam 50 g de zahar. Daca asemenea cantitati de zahar se gasesc in dieta zilnic inseamna ca inconstient facem pasi mici, dar siguri catre diabet, obezitate, ateroscleroza, boli coronariene. Potrivit statisticilor, in SUA, dieta unei persoane adulte contine pana la 190 g de zahar zilnic, cu mult peste necesar.

Calorii oarbe

"Cantitatea de zahar consumata de o persoana acum cateva secole se situa in jur de 2 kg pe an, acum depaseste 50 kg pe cap de locuitor in tarile industrializate. Zaharul rafinat este o substanta chimic pura, daunatoare in cantitati mari. De ce? Pentru ca furnizeaza asa-numitele calorii oarbe, calorii ce consuma vitamine si saruri minerale in procesul de ardere metabolica. Valoarea nutritiva a zaharului rafinat este foarte limitata, nu contine nici proteine, nici grasimi, nici fibre, nici vitamine sau saruri minerale. Este compus din zaharoza – 99,9% si ne ofera 4 calorii/gram. Zaharul are un index glicemic ridicat, de aceea in exces streseaza pancreasul.

Secretia de insulina creste brusc, ceea ce favorizeaza aparitia diabetului de tip II", ne avertizeaza prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare. Foarte multe persoane cred ca zaharul brun este mai bun decat cel alb. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi demitizeaza aceasta idee: "Zaharul brun este de fapt zahar rafinat, in care se pune ceva melasa, iar uneori, pentru savoare, se mai adauga si niste E-uri – arome si culori artificiale. Contine 91% pana la 96% zaharoza." Zaharul este implicat in aparitia cariilor dentare, a acneei, hipercolesterolemiei, intolerantei la zaharoza, depresiei.

Recompensa pentru creier

Sa excludem zaharul din dieta? Nu – ne raspund nutritionistii, insa regula consumului moderat trebuie sa functioneze si aici. Daca nu facem excese, zaharul si produsele dulci sunt cea mai buna hrana pentru creier. Creierul incearca sa scape de presiunea stresului continuu si puternic utilizand alimente foarte dulci. El percepe zaharurile ca pe o recompensa. Alimentele care contin zahar – ciocolata, bomboanele, inghetata – stimuleaza productia de serotonina, hormonul senzatiei de bine. Serotonina este o substanta care transmite mesaje de la o celula nervoasa la alta, da senzatia de bine a organismului si mentine cortexul activ. In vreme ce proteinele si grasimile scad nivelul serotoninei, zaharurile cresc acest nivel. Un nivel scazut al serotoninei poate conduce la depresie, la tulburari de somn. De aceea, consumul de zahar poate fi privit ca o incercare de autovindecare a starilor depresive.

INDULCITORI. Zaharul nu trebuie inlocuit in nici un caz cu indulcitorii, fie ei noncalorici (aspartamul, zaharina) sau cu acelasi numar de calorii ca si zaharul (sorbitolul, manitolul). Produsele cu edulcoranti au fost create special pentru diabeticii noninsulinodependenti. In timp insa, indulcitorii au fost adoptati si de persoanele care vor sa scada numarul de calorii din dieta zilnica. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi ne atrage atentia ca asa-numitele produse light nu ne ajuta sa pierdem kilogramele in plus. Consumand sucuri sau dulciuri cu indulcitori, organismul nu mai are sursa normala de energie. De aceea, isi cere caloriile cu care a fost obisnuit, iar cei care apeleaza la asemenea produse vor consuma o cantitate mai mare de alimente, ajungand la acelasi numar de calorii ca inainte si chiar mai mult.

RECOMANDARI. Pentru a nu avea probleme cu sanatatea, putem inlocui dulciurile cu fructe crude. Acestea contin asa-numitele glucide lente, care tin sub control glicemia datorita fibrelor alimentare pe care le contin. Astfel sunt evitate socurile insulinice si este prevenit diabetul zaharat.

ATENTIE! Edulcorantii le sunt strict interzisi persoanelor care depun efort fizic intens si femeilor insarcinate. In cazul copiilor si adolescentilor, indulcitorii pot determina tulburari de crestere sau tulburari ale activitatii sistemului nervos. Nici varstnicii sau cei cu afectiuni cronice nu trebuie sa consume indulcitori, pentru ca afectiunile lor se pot agrava.

Stiati ca Zaharul brut este un produs intermediar, obtinut la prima extractie din sfecla sau trestie de zahar. In SUA este interzis consumul zaharului brut, pentru ca de multe ori contine fragmente de insecte, de pamant, resturi de plante, ciuperci, bacterii. Zaharul pudra contine aproximativ 3% amidon din porumb si unele E-uri, ca antiaglomeranti. Melasa este un reziduu de la rafinarea zaharului. Contine in jur de 50% zaharoza si 33% alte substante, in special materii azotate si saruri minerale (fier, calciu, zinc, cupru, crom). Poate fi folosita pentru consum. Steviozida este un indulcitor natural, fara calorii, extras din frunzele unei specii de stevie (Stevia reubaudiana) originara din America Latina. Steviozida este decretata indulcitor national in Japonia. Consumul excesiv de zahar favorizeaza cresterea nivelului trigliceridelor in sange, de aceea persoanele cu afectiuni cardiovasculare trebuie sa manifeste precautie la produsele dulci. In secolul al VI-lea i.Hr., locuitorii Indiei fierbeau sucul din trestie de zahar pana se carameliza, apoi il pisau. Praful astfel obtinut a fost folosit mai intai ca medicament. Mai tarziu, cu "praful miraculos" au inceput sa fie indulcite alimentele.