Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Tulburarea de stres posttraumatic este o tulburare de anxietate marcată de flashbackuri (retrăiri vii, involuntare și intruzive ale momentelor traumatice), coșmaruri și alte simptome care ne afectează funcționarea zilnică”, opinează cercetătorii Hal Arkowitz și Scott O. Lilienfeld în lucrarea „Adevăruri și mituri despre sănătatea mentală” (Editura Trei, 2024). Dar să facem loc lămuririlor științifice: „Tulburarea este larg răspândită. Cel puțin în Statele Unite se consideră că afectează circa 8% dintre indivizi la un moment dat pe parcursul vieții. Deși TSPT este una dintre cel mai bine cunoscute tulburări psihice, este și una dintre cele mai controversate”.
Semne de întrebare
Motivul? „Durerea psihică intensă, agonia chiar, experimentată de cei care suferă de această tulburare, este în mod incontestabil una reală. Totuși, condițiile în care apare TSPT - în particular, locul central ocupat de traumă ca declanșator - sunt tot mai des puse sub semnul întrebării. Specialiștii în sănătatea mentală considerau în mod tradițional tulburarea de stres posttraumatic ca fiind o reacție tipică, omniprezentă chiar, la traumă. De asemenea, vedeau această tulburare ca pe o formă distinctă de alte tipuri de anxietate generate de vicisitudinile vieții. Date recente pun însă la îndoială ambele ipoteze”.
De la Homer, la Războiul din Vietnam
Concret? „Tulburarea de stres posttraumatic nu a fost formal inclusă în biblia de diagnostic psihiatric, Manualul de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale, până în 1980. Descrieri ale unor sindroame care seamănă cu tulburarea de stres posttraumatic datează încă din antichitatea sumeriană și greacă - inclusiv în Iliada lui Homer apare o mențiune. După Războiul Civil American, veteranii au suferit de «inima soldatului» (care mai apoi s-a numit «nevroză cardiacă»); în Primul Război Mondial, li s-a spus că suferă de «șocul de obuze», iar în Al Doilea Război Mondial, termenul folosit a fost «epuizarea de război». În anii ’70, unii soldați americani care s-au întors din Războiul din Asia de Sud-Est au primit diagnostice informale botezate «sindromul post-Vietnam», care avea, și el, o asemănare izbitoare cu descrierea din DSM a tulburării de stres posttraumatic”.
Factori declanșatori
Mai departe: „Tulburarea de stres posttraumatic apare în urma unei «traume» - definită ca un eveniment extrem de înspăimântător, în care o persoană trăiește sau este martoră la evenimente de tipul următor: moartea cuiva, o rănire gravă sau o violență sexuală (experiențele mai puțin violente, precum problemele grave la nivel relațional sau cele financiare, nu sunt considerate traume). Cei mai frecvenți factori declanșatori ai tulburării de stres posttraumatic includ, astfel, luptele din timpul războiului, violul, crima, accidentele de mașină, incendiile și dezastrele naturale, cum ar fi tornadele, inundațiile și cutremurele”.
Patru seturi de simptome
În completare: „Tulburarea de stres posttraumatic este acum descrisă oficial prin patru seturi de simptome. Acestea includ retrăirea evenimentului prin reamintiri și vise intruzive; reprimarea sentimentelor neplăcute prin evitarea amintirilor legate de traumă; gânduri și dispoziții negative, inclusiv autoînvinovățirea pentru evenimentul traumatic și distanțarea emoțională față de alți oameni; și hiperexcitabilitatea, care îi face pe cei afectați să se sperie ușor, să doarmă prost și să fie în stare de alertă față de orice potențiale amenințări. Aceste probleme trebuie să dureze cel puțin o lună sau mai mult pentru ca persoana să primească diagnosticul de TSPT”.
„Tulburarea de stres posttraumatic este o tulburare de anxietate marcată de flashbackuri (retrăiri vii, involuntare și intruzive ale momentelor traumatice), coșmaruri și alte simptome care ne afectează funcționarea zilnică”, Hal Arkowitz, psihoterapeut
„Descrieri ale unor sindroame care seamănă cu tulburarea de stres posttraumatic datează încă din antichitatea sumeriană și greacă - inclusiv în Iliada lui Homer apare o mențiune”, Scott O. Lilienfeld, cercetător
