Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit normelor europene, dar și legislației naționale în vigoare, angajatorii au obligaţia de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor, mai ales în condițiile pandemiei de coronavirus. Astfel că, la reluarea activității (după ridicarea stării de urgență), diversele fabrici, halele industriale ori comerciale și clădirile de birouri trebuie dotate cu mobilier, instalații și substanțe de protecție sanitară, iar angajații trebuie echipați corespunzător. Toate acestea presupun cheltuieli suplimentare estimate de specialiștii în devize și antreprenorii contactați de Jurnalul la 300 de euro per angajat în prima lună de activitate și apoi la 50-100 de euro în lunile următoare. Este de așteptat, astfel, ca aceste cheltuieli să ducă la scumpiri cu 5% până la 10% a produselor, întrucât capacitatea de absorbție din surse proprii a șocului provocat de creșterea costurilor ar putea fi depășită.
În spațiile de producție, dar și în birourile în care nu se poate asigura distanța socială de 1,5-2 metri între posturile de lucru, angajatorii sunt obligați să monteze panouri despărțitoare din material plastic sau plexiglas. „Un astfel de panou din material netransparent, la dimensiunile-standard de 6x2 metri, costă 50 de euro (200 de lei), dar dacă materialul trebuie să fie transparent, atunci prețul crește la 200 de euro (spre 900 de lei). Atenție, însă, că aceste panouri nu se fabrică în România, constructorii și le aduc din import, de regulă din Cehia, Germania sau Italia. Oricum, astfel de materiale deja nu se mai găsesc, fiind absorbite de cererea pentru industria medicală, mai ales cele transparente, fiind folosite pentru viziere”, ne spune Cosmin Răileanu, proprietarul Casei de Comenzi Vindem-Ieftin.ro - specializată în distribuția materialelor de construcții. El precizează că, pentru unitățile în care angajatorii vor să monteze tuneluri de dezinfectare, astfel de instalații costă între 800 și 850 de euro (echivalentul a 4.000 de lei). Cât privește substanțele pentru dezinfectare, „pe piață au apărut oferte ca la dozatoarele de apă, prin care furnizorii montează gratuit dispersoarele, iar substanța este livrată pe bază de abonament - 350 de lei pe lună”, menționează Cosmin Răileanu. Per total, cheltuielile cu protecția sanitară a salariaților și a posturilor de lucru ajung undeva la 300 de euro per angajat la început, iar în următoarele luni - când aceste dotări trebuie întreținute - cheltuiala se plafonează la 50-100 de euro per angajat, estimează specialistul.
Scumpirile - riscante, dar inevitabile
Antreprenorul Florea Pârvu, acționar Autovit și vicepreședinte al Consiliului Național al IMM, estimează că într-o unitate mai mare, cu 50 de salariați, cheltuielile cu protecția sanitară pot urca și la 2.000 de euro în momentul reluării activității. „Pe lângă acele panouri, trebuie montate dispersoare cu dezinfectanți la toate intrările și ieșirile, tuneluri sau cel puțin covoare îmbibate cu substanțele respective, ca să nu mai vorbim de măști și mănuși la discreție, poate chiar combinezoane… Toate aceste dotări pot costa în jur de 2.000 de euro per unitate, dar dezideratul nostru nu este să ieșim mai ieftin ca să scoatem un profit mai mare, ci să supraviețuim ca afacere și să le asigurăm angajaților sănătatea. Sigur că pentru unii acest efort al cheltuielilor poate fi prea mare și probabil vor arunca în prețuri creșterea costurilor, însă e riscant, poți să pierzi clienți din această cauză”, ne-a declarat Florea Pârvu.
Cum trebuie protejați salariații
Comisia Europeană a adoptat recent un set de recomandări pentru angajatorii care doresc să reia activitatea economică, iar Inspecția Muncii de la București a reamintit, într-un document, ce măsuri sunt necesare pentru protecția salariaților în condițiile pandemiei de coronavirus. Aceste măsuri presupun, pe scurt, următoarele:
- separarea posturilor de lucru cu folii din material plastic sau panouri din plexiglas;
- dotarea cu măști, mănuși, combinezoane;
- mutarea mobilierului astfel încât posturile de lucru să fie cât mai distanțate;
- așezarea de dispersoare cu substanțe dezinfectante și șervețele sanitare adecvate în cât mai multe locuri posibil;
- ventilația mai intensă a încăperilor și mai ales birourilor cu un număr mare de posturi;
- curățenia generală și dezinfecția tuturor suprafețelor de utilizare comună, mult mai frecvente decât de obicei;
- amenajarea mai multor locuri de parcare pentru mașini și rasteluri pentru biciclete.
Inspecția Muncii, cu ochii pe angajatori
Inspectoratele Teritoriale de Muncă (ITM) atenționează, într-un anunț, că vor controla angajatorii care nu respectă prevederile impuse de reglementările privind sănătatea și securitatea angajaților și care nu oferă echipament de protecție adecvat (măști, mănuși, dezinfectant) lucrătorilor expuși. „Pe durata stării de urgenţă are loc suspendarea efectuării controalelor la angajatori de către inspectoratele teritoriale de muncă, cu excepţia controalelor dispuse de către ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, a celor dispuse de Inspecţia Muncii pentru punerea în aplicare a hotărârilor Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă și a celor necesare pentru a da curs sesizărilor prin care se reclamă săvârşirea unor fapte cu un grad ridicat de pericol social şi pentru cercetarea accidentelor de muncă. În toată această perioadă, obligațiile angajatorilor cu privire la respectarea legislației în domeniul securității și sănătății în muncă nu se suspendă”, se precizează în documentul citat.
Angajații întorși la lucru trebuie instruiți de către angajatori pentru menținerea curățeniei în unitate, a igienei personale și a distanțării sociale.
Reducerea activităților doar la operațiunile esențiale poate afecta fluxul de lucru, crescând astfel costurile de producție
