Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deficitul bugetar a ajuns la 6,8 miliarde lei după primele nouă luni ale anului, în condiţiile în care Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat cu 9,9 miliarde de lei mai puţini bani decât estimările aferente acestei perioade, iar salariile bugetarilor au fost mai mari cu 2,14 miliarde de lei faţă de calculele iniţiale. Au mers prost şi dobânzile aferente împrumuturilor contractate de stat, în condiţiile în care dobânzile pe pieţele financiare sunt în creştere.
Guvernul a avut însă o soluţie de avarie cu care a compensat proasta colectare a veniturilor şi o bună parte din cheltuielile suplimentare. A tăiat de aproape patru ori investiţiile publice.
Ministerul Finanţelor a făcut publice datele privind execuţia bugetului general consolidat pe primele nouă luni ale anului 2017. Cifrele prezentate sunt raportate la anul 2016, mascându-se astfel adevărata dimensiune a dezastrului. Cifrele sunt însă alarmante dacă le raportăm la bugetul pe 2017.
ANAF este ineficient
ANAF a colectat cu 9,9 miliarde de lei mai puţini bani decât estimările iniţiale pentru nouă luni pe care se bazează bugetul 2017, respectiv 190,35 miliarde de lei. Practic, Fiscul a reuşit să strângă numai 180,44 miliarde de lei şi astfel deficitul de încasări s-a majorat de la 8,8 miliarde de lei în august, la 9,9 miliarde de lei în septembrie. Din suma de 9,9 miliarde de lei care nu a fost încasată, 4,5 miliarde de lei vin din TVA. Bugetul a adunat în luna septembrie 38,94 miliarde de lei, în condiţiile în era prevăzut un nivel al încasărilor de 43,5 miliarde de lei.
Şi încasările la accize au mers prost. Bugetul se baza pe 21,9 miliarde de lei, dar a adunat numai 19,5 miliarde de lei. Şi de aici a venit un gol de 2,4 miliarde de lei.
Bugetul pe 2017 prevede şi încasări de la Uniunea Europeană în valoare de 16 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului. Însă suma a fost de numai 7,5 miliarde de lei, deci s-a înregistrat un minus de 8,5 miliarde de lei.
Citește pe Antena3.ro
Singurele capitole unde s-au colectat mai mulţi bani sunt contribuţiile sociale şi veniturile nefiscale care au totalizat un plus de 7,5 miliarde de lei şi au compensat golul de venituri de la UE. Însă au rămas neacoperite cele aproape 7 miliarde de lei din TVA şi accize.
Investiţiile au fost decimate
Cheltuielile publice s-au restrâns extrem de mult în luna septembrie comparativ cu luna anterioară. Dacă în august, Finanţele au reuşit să facă o economie de 16 miliarde de lei faţă de cheltuielile prevăzute în buget, acestea s-au majorat la 16,7 miliarde de lei în septembrie. Problema este că această cheltuială s-a făcut prin tăierea la sânge a investiţiilor şi a cheltuielilor publice. Dacă analizăm de unde provine surplusul de bani care nu au fost cheltuiţi, observăm că aceasta provine exclusiv din reducerea investiţiilor publice unde s-a făcut o economie de 16,09 miliarde de lei. În aceste condiţii, nu e de mirare că autostrăzile şi spitalele promise în programul de guvernare au rămas doar pe hârtie.
Singurele cheltuieli în creştere au fost cele de personal şi cele cu dobânzile, în rest statul şi-a redus alocările la toate capitolele bugetare.
Salariile bugetarilor au fost mai mari cu 2,14 miliarde de lei faţă de sumele prevăzute iniţial în bugetul pe 2017.
Încasările şi cheltuielile bugetare (miliarde lei)
Prevăzut buget (septembrie 2017) Realizat (septembrie 2017) Diferenţă
Venituri totale 190,35 180,438 - 9,9
din care
Venituri fiscale (impozite şi taxe fiscale) 112,05 103,5 -8,55
Contribuţii asigurări sociale 50,1 52,3 +2,2
Venituri nefiscale 11,4 16,64 +5,24
Venituri de capital 0,9 0,62 - 0,28
Fonduri europene 16 7,5 - 8,5
Cheltuieli totale 204 187,3 +16,7
din care
Cheltuieli de personal 48,35 50.49 - 2,14
Dobânzi 6,53 7,99 -1,46
Investiţii publice 25,78 7,69 +18,09
Cheltuieli programe rambursabile 0,3 0,19 - 0,11
Sursa: MFP, buget, execuţie bugetară
Tabel 2
Cum a evoluat deficitul bugetar în anul 2017
Luna Valoare (mld lei) % PIB
Septembrie -6,8 - 0,81
August -6,5349 -0,78
Iulie -5,1395 -0,63
Iunie -6.2951 -0,77
Mai -2,172 -0,27
Aprilie +1,3552 + 0,17
Martie +1,5235 +0,19
Februarie + 0,3971 +0,05
Ianuarie +3,024 +1,37
Sursa: Ministerul de Finanţe
Ionuţ Mişa face tot felul de jonglerii ca să se încadreze în defictul bugetar de 3% din PIB. Dar taxele şi impozitele tot nu reuşeşte să le adune.
Hocus-pocus cu deficitul bugetar
Datele Eurostat (Oficiul de Statistică al UE) au aratat că România a înregistrat, pe trimestrul doi, un deficit bugetar de 4,1% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană.
Ministerul Finanțelor spune că diferența dintre cifrele menționate în comunicatul Eurostat și datele publicate lunar pe site-ul Ministerului Finanțelor provine din metodologia de calcul. ”Diferența dintre soldurile menționate în comunicatul Eurostat și datele publicate lunar pe site-ul MFP provine atât din metodologia de calcul, sistemul european de conturi (SEC) utilizând metoda pe angajamente, cât și din impactul generat conform metodologiei de calcul a deficitelor trimestriale ajustate sezonier”, se arată în comunicatul ministerului.
Conform MFP, în datele publicate de Eurostat se observă că același indicator a înregistrat un maxim de 3,7% din PIB în trimestrul II din anul 2016, în condițiile în care deficitul pe întregul an a fost de 3% din PIB. Însă senatorul PNL Florin Cîţu, vicepreşedintele Comisiei pentru buget-finanţe, a declarat că deficitul bugetar de 4,1% la şase luni este corect, iar faptul că guvernanţii ştiau de acesta este demonstrat de rectificarea bugetară. "Trebuie să înţelegem toţi că cei de la Eurostat iau informaţiile din România. Deci 4,1% este corect. Faptul că ştiau de acest deficit este demonstrat de rectificarea bugetară. După ce au ştiut că acest deficit s-a dus la 4,1% au tăiat 10,6 miliarde de lei de la investiţii", a precizat Cîţu. Şi premierul Tudose a spus că deficitul de 4,1% comunicat de Eurostat este corect calculat.
Ce spune comisarul Gunther Oettinger
Comisarul european pentru buget şi resurse umane, Gunther Oettinger, a declarat că există premise ca România să se încadreze în acest an şi în anul următor în ţinta de deficit de 3%. "Ne aflăm în contact foarte strâns noi, precum şi specialiştii şi reprezentanţi ai Guvernului şi cei de la Eurostat şi Comisia Europeană. Baza pe care o are România este în continuare una relativ bună, aveţi un grad de îndatorare, pe ansamblu, relativ bun şi, de asemenea, o dezvoltare, o creştere economică relativ bună”, a declarat acesta.
Politica bugetară naţională se află în sarcina Guvernului naţional şi în sarcina politicienilor naţionali, a afirmat Gunther Oettinger.
