Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vernisajul expoziţiei „Rethinking the Image of the World: Projects and Sketches” a avut loc vineri, 8 noiembrie, în Complexul Muzeal Idel Ianchelevici (MILL), din oraşul belgian La Louviére, în cadrul Festivalului EUROPALIA. Participarea României la EUROPALIA este coordonată de ICR.
Alături de un public numeros, la eveniment au participat oficialităţi şi artişti, printre care s-au numărat Koen Clement, general manager al Festivalului EUROPALIA, Jacques Gobert, primarul oraşului La Louviére, Leslie Leoni, coordonatorul local al departamentului de cultură şi custodele muzeului, deputatul valon Michel Di Matia, curatorul Adrian Bojenoiu, şase dintre cei 18 artişti prezenţi în expoziţie, Lia Perjovschi, ALB, Cristina David, Róbert Pál Kötele, Silvia Amancei&Bogdan Armanu, şi Daniela Soroş, şef Serviciu Marile Programe ICR. Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 9 noiembrie 2019 – 9 februarie 2020.
„EUROPALIA nu reprezintă numai tradiţia, ci are deschidere spre arta modernă. Suntem încântaţi să expunem aici pe unii dintre cei mai talentaţi tineri artişti din România. Am avut o colaborare excelentă atât cu echipa Complexului Muzeal MILL, dar şi cu artiştii şi partenerii din România”, a declarat Koen Clement.
„Rethinking The Image of The World: Projects and Sketches” scoate în evidenţă evoluţia artistică din România ultimului deceniu, datorată tinerei generaţii de artişti, şi subliniază conectarea mediilor artistice din România cu mediile internaţionale. Lucrările de artă contemporană din cadrul expoziţiei sunt semnate de: ALB, Apparatus 22, Silvia Amancei & Bogdan Armanu, Anca Benera & Arnold Estefan, Geta Brătescu, Cristina David, Mihai Iepure-Gorski, Nona Inescu, Mi Kafchin, Róbert Pál Köteles, Andrei Nacu, Iulia Nistor, Dan Perjovschi, Lia Perjovschi, Taietzel Ticalos, Iulia Toma, Mona Vătămanu & Florin Tudor.
„Expoziţia reprezintă relaţia pe care artiştii o au cu imaginea în construirea propriei identităţi. Sunt artişti din noua generaţie, alături de Geta Brătescu şi Lia Perjovschi, care au avut un discurs updatat”, a spus curatorul Adrian Bojenoiu.
Citește pe Antena3.ro
„Subiectul expoziţiei este comunismul românesc, fragmentat, un discurs cu subiecte culturale: arta performativă şi abstractă, discursul critic în sfera imaginii şi politicii. Aceste direcţii reprezintă relaţia pe care artiştii o au cu imaginea lor în construirea propriei identităţi. Relaţia dintre a atinge şi a vedea este esenţială în această epocă digitalizată. Producţia şi distribuţia de imagine, consumul de imagine sunt noul cod cultural în raport cu textul”, a precizat curatorul Adrian Bojenoiu.
Expoziţia surprinde lucrări eclectice, performance-uri vizuale, trimiteri spre cataclismele sociale şi politice din toate colţurile lumii. Filmul „Automatism” de Geta Brătescu vorbeşte despre violenţa contemporană interrelaţională.
Universul Liei Perjovschi este fragmentat, cu simboluri diferite, de la umbrele la diagrame. „Am adus cu mine în valize un muzeu imaginar, după cum spunea André Malraux. E important să înţelegem lumea mai bine în ansamblu, noi suntem antrenaţi să vedem detalii din experienţă. Folosesc o cronologie de cultură generală, aduc elemente din viaţa de zi cu zi. Am creat, pe câţiva pereţi, o cronologie a artei contemporane de la modernism până azi, cu diagrame, fotografii luate de pe Facebook, vederi de prin muzeele lumii. Am şi un balon gri, dezumflat, cu tricolorul, kituri de emigrare şi de încălzire globală. Am departamente cu referinţe la pământ, artă, cultură, univers, ştiinţă, cunoaşterea de azi şi un puzzle cu toată instalaţia”, a spus Lia Perjovschi.
Dan Perjovschi, la rândul său, are în expoziţie o Coloană a infinitului din bărcuţe, realizate din bancnote cu imaginea lui Brâncuşi, de 500 de lei, din anul 1995. De asemenea, el expune vederi cu Palatul Parlamentului, pe care îl colorează în negru.
O lucrare care reflectă coming-out-ul ca femeie transgender este cea a artistului Mi Kafchin, care a avut expoziţii personale la Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Muzeul de Artă din Cluj Napoca, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi şi în unele galerii din Fabrica de Pensule. „Imaginarul suprarealist descrie în profunzime experienţa corporală transgresivă. Mi Kafchin lucrează cu imaginea propriei identităţi” , a spus curatorul Adrian Bojenoiu despre lucrarea acestuia.
Artistul Róbert Pál Köteles e prezent, în expoziţie, cu două lucrări, „C-AIR2” şi „One!”, cu şapte pătrate împărţite în diagonale, o pictură pe pânză cu spray şi, respectiv, o sculpură din polistiren, sub formă de basolorief de 2 metri pe 2 metri. „Împărţirea ne face umani, împărţim tot ce e în jurul nostru, ne folosim de cuvinte şi separăm lumea în milioane de lucruri şi idei”, a spus el.
„Eu deconstruiesc picturile şi fac instalaţii în mişcare. Nu reprezinţi ceva, pictura însăşi se reprezintă. Realizez un performance sub formă de artă vizuală-film”, a declarat artista ALB.
La rândul ei, artista Cristina David a relevat distanţa de la punctul A la punctul B, în mai multe camere, prin beţe de vată de zahăr lipite unul de celălalt şi agăţate deasupra celorlate lucrări pe tavan. „E vorba de o distanţă de 30 de cm între beţe şi această distanţă poate fi calculată printr-o linie frântă. Am lucrat într-o simbioză cu lucrările celorlaţi colegi şi cu spaţiu. E o linie continuă lipită, formată de 220 de beţe alăturate”, a povestit Cristina David.
La parterul muzeului, sunt sculpturile figurative ale lui Idel Ianchelevici (1909-1994), sculptor şi pictor franco-belgian de origine română, stabilit din 1928 în Belgia. El a lăsat o moştenire artistică de mare valoare, în arta secolului XX şi pentru viitor. Eseistul Ionel Jianu spunea: „Aşa cum lemnul nu ştie că poate deveni o vioară, marmura nu ştie că poate deveni o sculptură de Ianchelevici”. Artistul plastic Idel Ianchelevici aparţine atât României, cât şi civilizaţiei europene şi a lumii, iar belgienii se laudă cu lucrările sale din Complexul Muzeal MILL.
Proiectul expoziţional din La Louviére face parte dintr-un program mai larg, coordonat de Asociaţia Centru de Cultură Contemporană Club Electroputere, a cărui primă etapă, Romanian Cultural Resolution, iniţiată în 2010, a fost prezentată un an mai târziu în cadrul Bienalei de la Veneţia.
