Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Când corpurile nu mai experimentează scena ca o situație fizică, facem loc coregrafiei imaginare. Scriem mișcarea folosind sunetul, suntem în acțiune prin vocile noastre, gândul devine limbaj vizual, cuvântul devine platforma noastră coregrafică. Ce este un spațiu non-public? Mă poți duce într-un spațiu non-public?
Proiectul “Performing (non) public space“ propune abordarea unei noi paradigme a artei coregrafice, implicând profesioniștii din domeniul dansului contemporan și publicul într-un proces de redescoperire a potențialului artelor spectacolului.
În contextul în care accesul la produse culturale în spațiul public (în special teatre, muzee și cinematografe) se aflăîntr-o stare încă precară – ca efect al pandemiei COVID-19 și a creșterii discrepanțelor sociale, proiectul propune artiștilor invitați o investigație artistică asupra spațiului non-public, ca potențială alternativă complementară spațiilor convenționale, de-a ajunge, astfel la noi, și diverse audiențe.
Cum dispunem de timp și de spațiu, în sfera non-publică, și cum produsul artistic poate fi accesat și intregrat în această dimensiune, sunt întrebări pe care artiștii proiectului le abordează în procesul creativ și de exprimare coregrafică.
Artele spectacolului sunt, prin natura lor, greu de stocat într-un anumit timp și spațiu și, astfel, greu de reprodus într-un timp sau spațiu alternativ față de cel în care au fost produse inițial. Proiectul propune o nouă interpretare a dansului prin forme alternative de producție și difuzare. Pentru aceasta, artiștii coregrafi abordează noi metode de producție, dezvoltând dramaturgii ale cuvântului scris, explorând coregrafia sonoră, folosind mediul digital ca mijloc de exprimare coregrafică.
Distribuția produsului artistic este concepută să faciliteze accesul spectatorului din spațiul non-public, generând o abordare personală, autentică și individuală a materialului coregrafic.
Asemenea notațiilor coregrafice, un set de reguli simple și indicații adresate spectatorului creează cadrul pentru reproducerea individuală (în spațiul non-public) a produsului artistic într-o manieră subiectivă. Spectatorul are opțiunea de a consuma sau de a participa la o coregrafie globală și a-și însuși produsul coregrafic. Spațiul non-public devine astfel un spațiu imersiv în care, asemenea unui joc, spectatorul poate deveni participant la o coregrafie colectivă imaginară. Adresând potențarea practicilor coregrafice independent de restricțiile de timp și spațiu, proiectul sprijină investigațiie artistice și susține, astfel, producția și cercetarea coregrafică în cadrul unui laborator artistic de creație dezvoltat în perioada septembrie-octombrie 2021, la WASP Working Art Space and Production, și online, prin platforma Zoom.
Citește pe Antena3.ro
Artiste participante: Flavia Giurgiu, Jasmina Al-Qaisi, Judith State, Diana Spiridon generează astfel procese colective intensive de practici și cunoaștere reciprocă, derulate online între 1-8 noiembrie.
Rezultatele acestei cercetări vor fi prezentate public în zilele de 8, 9, 10 noiembrie, pe platforma Telegram, prin înscrierea în cadrul grupului public Performing (non) public space.
În data de 10 noiembrie ora 15:00, pe contul www.facebook.com/Asociatia4Culture, va avea loc un dialog cu artiștii Roel Heremans (Belgia), Jasmina Al-Qaisi (România/Germania) și Mária Júdová (Slovacia), în care vor fi prezentate practici personale curente ale acestora, în relație cu tema proiectului.
Proiectul PERFORMING (NON) PUBLIC SPACE propune explorarea unui potențial prea puțin activat al artelor spectacolului: expansiunea scenei în spațiul non-public unde spectatorul devine interpret și public în acelasi timp. Este o formă de a facilita accesul în siguranța unui public larg la artele spectacolului, precum și de reinventare și adaptare la schimbările provocate de pandemie.
Concept și direcție artistică: Andreea Căpitănescu.
Artiste: Flavia Giurgiu, Jasmina Al-Qaisi, Judith State, Diana Spiridon.
Andreea Căpitănescu este curator, manager cultural și artist. A făcut parte din echipa festivalului Europalia România, în calitate de curator al programului de Artele spectacolului, este director artistic al eXplore festival, co-organizator al proiectului european Life Long Burning și din 2012 co-fondator și curator al spațiului de artă contemporană WASP Working Art Space and Production. Cu o formare profesională în dans contemporan, management de proiect și cercetare doctorală în arte vizuale, este interesată să experimenteze noi cadre de lucru multidisciplinar, cu potential catalizator de schimb artistic și teoretic, care modifică și influențează procesele de creație și propun noi versiuni personale, autentice. Spațiul artistic feminist și relația cu mediul (peisaj, arhitectură), reprezintă două dintre interesele sale majore ce se regăsesc în numeroase proiecte personale dezvoltate recent.
Flavia Giurgiu este o artistă de teatru, dans și artă performativă, în prezent stabilită la București. Activitatea ei este constantă și complexă, atât în teatre din țară, cât și în muzee și spații culturale independente, unde colaborează cu regizori, coregrafi și artiști contemporani de renume național și internațional. Este autoarea propriilor performance-uri și semnează coregrafia și mișcarea scenică pentru spectacolele la care lucrează. Cu studii în actorie și dans contemporan, căutările ei artistice se concentrează în jurul diverselor posibilități de a exista și funcționa în spațiul performativ contemporan.
Jasmina Al-Qaisi este scriitoare pentru voce și hârtie. Apare adeseori sub alte forme: ca om de știință al mersului, serviciul Schnell Musikalische Hilfe sau singura agentă pentru Oficiul Auto-intitulat de Auto-intitulări. Lucrările sau acțiunile ei audio pot fi ascultate la radio mai ales libere sau temporare și este membră a grupului de artiști interesați de sunet Research and Waves.
După absolvirea liceului de coregrafie din București, Diana Spiridon și-a continuat studiile la Academia de dans CODARTS - Universitatea de Arte din Rotterdam. A lucrat cu diverși artiști și coregrafi români, iar în 2013 a făcut parte din proiectul "An immaterial retrospective of the Venice Biennale" creat de Alexandra Pirici și Manuel Pelmuș, prezentat în cadrul Bienalei de Artă Contemporană de la Veneția. Continuă să experimenteze spațiul performativ și zona de film.
Judith State este performer și coregraf, cu o pregătire de bază în dansul clasic și licența în limbi străine. Îi place să caute și să se manifeste prin mișcare, actorie și muzică, iar în ultimii ani lucrează intens cu aceste mijloace de exprimare în spectacole de dans, teatru, și în film. În 2020-2022 este invitată ca artist Creative Crossroads în cadrul rețelei Life Long Burning, iar în 2020 primește premiul GOPO pentru Cea mai bună actriță în rol principal (Monștri, regia Marius Olteanu).
