A trăit şi a murit în cîntec

Femeia Maria Tănase a fost chiar mai mare şi mai puternică decît artista. Cele două s-au hrănit reciproc.

Femeia Maria Tănase a fost chiar mai mare şi mai puternică decît artista. Cele două s-au hrănit reciproc.

Al treilea co­pil al Anei şi al lui Ioan Tă­na­se din car­ti­erul bu­cu­reş­tean Cărămidarii de Jos, Ma­ria, a văzut lumina zilei la 25 septembrie 1913. Avea părul bălai şi ochi verzi. Pe atunci, uliţa Livada cu Duzi era nepavată, n-avea lumină electrică, dar grădina lui Ion se ridica tot mai frumoasă, olteanul dovedind spirit întreprinzător. Iar fata aceea cu părul bălai îi însenina viaţa. Mai tîrziu chiar şi sufletul, atunci cînd Maria a început să fredoneze prin ogradă.

FEMEIA. La serbarea de sfîrşit de an a Şcolii prima­re nr. 11, Maria a urcat pe sce­nă impresionînd publicul. A mai cîntat şi pe scena Li­ceului “Ion Heliade Rădulescu”, unde a frecventat doar cursul inferior, fiind nevoită să se retragă şi să muncească la grădină cot la cot cu fraţii şi părinţii săi.

La 15 ani, Maria s-a în­scris în concursul de Miss Ro­mâ­nia, dar a eşuat. Un an mai tîrziu se apucă de fumat şi are o aventură cu un doctor psihiatru. A rămas mutilată fizic şi sufleteşte ca urmare a unui avort care i-a ucis speranţele de a mai fi vreodată mamă. Poate şi de aceea, viaţa Mariei Tănase a fost o întreagă aventură de alcov stropită copios cu ţuică sau coniac şi întrupată cu aventuri amoroase. Femeia Maria Tănase a fost poate chiar mai puternică decît artista, iar asta i-a fost chiar fatal, viciile din care s-a hrănit copios doborînd-o.

ARTISTA. Anul 1934 a marcat admiterea ei, prin concurs, la Teatrul de Vară “Cărăbuş” condus de marele Constantin Tănase. Folcloristul Harry Brauner a fost profund impresionat de ta­lentul ei înnăscut.

Începutul carierei artistice a fost de fapt debutul radiofonic din 20 februarie 1938, cînd a prezentat un program de piese folclorice: “M-am jurat de mii de ori”, “Ce-i mai dulce ca alviţa”, “Cine iubeşte şi lasă”, “Geaba mă mai duc acasă”, “Mărie şi Mărioară”, “Cînd o fi la moartea mea”. Ce a urmat este de acum istorie.

Citește pe Antena3.ro

Păianjeni mari cât un șobolan au invadat Marea Britanie, după ce mii de exemplare au fost eliberate de un zoo: „Suntem foarte fericiți”

Testamentul inimii sale explodînde ni l-a transmis prin soţul său, fostul moşier pe care l-a luat în 1950 de întreţinut, Clearch Raul-­Victor Sachelarie Pappa­dopulo (pe scurt Clery Sa­chelarie): “Culege-mi visele pe care le-am croit lîngă tine şi împarte-le oamenilor. Au fost curate şi rare”.

Fumătoare înrăită, s-a stins roasă de un cancer la plămîni la 22 iunie 1963. A fost însoţită pe ultimul drum de un imens alai, cortegiul funerar semănînd cu “vreo roire de popor în restrişte”, cum a scris Ion Vinea. Un popor plîngînd stingerea unei stele.