Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sentimentalul din Gabriel Cotabiţă a ieşit cu orice prilej la suprafaţă, el nu cânta cu corzile vocale, cânta cu sufletul. Tocmai de aceea, acum când viaţa lui se află într-o intersecţie periculoasă, cred că ar trebui să punem gând bun lângă gând bun ş i să trimitem şiragul lor spre creierul artistului. Nu către inima lui, care s-a oprit în timpul atacului cardiac, ci către creierul lui, pentru că acesta se află în suferinţă prin oprirea irigării cu sânge în timpul stopului cardio-respirator. S-a dovedit că oamenii, gândind la unison bine despre ceva, pot, prin energiile pozitive însumate, să facă minuni. Creierul este materialul de lux conceput de Dumne¬zeire, celula creierului nu acceptă mai mult de 3-4 minute să nu fie alimentată cu oxigenul adus de sânge. E decisiv timpul cât inima artistului n-a mai pompat sânge în sala de fitness. Stopul în pompajul inimii s-a petrecut după ce Cotabiţă alergase pe bandă la sala de sport o jumătate de oră şi apoi ridicase greutăţi. O imprudenţă pentru un bărbat cu infarct la activ. Prea s-a instaurat un snobism ridicol, prea des se aude „mă duc la sală să trag de fiare”. Prea mulţi aşa-zişi antrenori de fitness lăudaţi de fandositele pentru care 90-60-90 e singura filozofie de viaţă! Ce examene au dat aceşti antrenori care te aşază sub haltere şi nimeni habar n-are de cât de biciuită e inima şi cine are voie s-o tureze? Doamne!
