Medicii români la mare preţ în lume

Esofagul nu este un simplu tub prin care mâncarea ajunge în stomac. El are multiple roluri, mişcări de împingere a bolului alimentar spre miezul aparatului digestiv, un sfincter rafinat care nu permite în mod normal ca alimentele să o ia pe contrasens din stomac din nou spre cavitatea bucală, e tapetat cu o mucoasă sofisticată. Tocmai de aceea a reconstrui un alt esofag în caz de cancere sau agresiuni este o treabă grea pentru că nici dimensiunile, nici poziţia nu permit remodelarea din alte organe. Medicina mondială a consfinţit în tratatele ei o tehnică chirurgicală cu numele Dan Gavriliu. Această metodă chirurgicală a fost inventată pentru întâia dată în lume, cu mare originalitate, de profesorul român Dan Gavriliu, cel care a reconstituit un alt esofag din partea superioară a stomacului cu un artificiu anatomic excepţional. Plecat de la spitalul din Timişoara, chirurgul pe inimă Adrian Ursulescu şi-a făcut faimă în Germania că operează pe cord deschis practicând cea mai mică incizie a toracelui, taie pieptul cu 7-8 centimetri mai puţin pentru a monta noi valve sau bypass-uri pe inimă, ceea ce înseamnă multiple avantaje. Vestitul profesor de chirurgie pediatrică Alexandru Pesamosca repara entuziasmant vicii ale chipului, dar şi ale organelor, scriind o nouă anatomie cu bisturiul. A uimit, de exemplu, medicina mondială când unei fetiţe născute fără sfincterele anale şi uretrale - care nu stăpânea nici scaunul, nici urinarea - i-a modelat noi sfinctere dintr-un fascicul muscular de la picior. Acum, fata lovită cândva de mare invaliditate şi salvată de genialitatea chirurgului român este şi mamă, şi soţie. Nu demult, americanii i-au solicitat academicianului Constantin Popa, coordonator al neurologiei româneşti, să reediteze tratatul despre neuron, scris acum circa un secol de savantul român Gheorghe Marinescu. După un veac, cartea de căpătâi a neurologiei mondiale realizată de un medic român este şi azi o biblie a medicinii în lume despre celula nervoasă. Doctorul Gheorghe Marinescu a lucrat şi la Paris, a fost invitat de marii profesori francezi să rămână în Franţa, dar medicul român deschizător de drumuri a refuzat politicos: “Sunt onorat, dar am o mamă spălătoreasă şi bolnavi români de care trebuie să am grijă”. Şi a inventat prima clinică de neurologie la Spitalul Colentina.