Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Costul total al acestora se ridică la 13 miliarde de euro, iar activiștii de mediu consideră că banii contribuabililor vor fi folosiți pentru creșterea poluării. Comisia Europeană ignoră astfel propriile obiective în materie de climă și energie, precum și obligațiile asumate în baza Acordului de la Paris, susțin reprezentanții ONG-urilor care au inițiat demersul de a aduce în fața justiției Comisia Europeană, în cazul în care nu-și reconsideră poziția. Dacă activiștii de mediu vor reuși să blocheze proiectele pentru dezvoltarea infrastructurii de gaze, acest lucru ar fi o grea lovitură pentru Uniunea Europeană, care încearcă să se debranșeze energetic de Rusia.
O dată la doi ani, Comisia Europeană întocmește o listă a proiectelor energetice de interes comun (PIC), considerate benefice pentru întregul bloc comunitar. Proiectele de infrastructură de pe această listă obțin mai rapid aprobări și acces la fondurile europene. „Această listă echivalează cu un permis VIP pentru gaze fosile în Europa, când ar trebui să vorbim despre eliminarea treptată a acestora. Comisia nu a luat în considerare impactul emisiilor de metan derivate din proiectele de infrastructură de gaze – în ciuda dovezilor că acest impact este substanțial. Asta este ilegal”, a declarat Guillermo Ramo, avocatul organizațiilor de mediu, scrie clientearth.org.
22 de săptămâni pentru a veni cu un răspuns
Acțiunea în justiție începe cu o cerere de revizuire internă a deciziei Comisiei Europene de a acorda statut prioritar celor 30 de proiecte, lucru care a devenit posibil anul trecut după o reformă a accesului la justiție. Comisia are acum la dispoziție un termen de 16 săptămâni, termen care poate fi prelungit până la 22 de săptămâni, pentru a răspunde cererii. În cazul în care reclamanții consideră că răspunsul primit nu este satisfăcător, cele patru organizații internaționale de mediu spun că se vor adresa Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a tranșa disputa.
Care este lista proiectelor de interes comun
În noiembrie 2021, Comisia Europeană a publicat noua listă, care cuprinde 98 de proiecte de infrastructură energetică considerate prioritare pentru Uniunea Europeană. Această listă a intrat în vigoare în aprilie 2022. Proiectele incluse aici au trecut printr-o procedură simplificată de evaluare din punctul de vedere al impactului asupra mediului. De asemenea, au parcurs o procedură rapidă pentru autorizare, devenind în final eligibile pentru finanțarea UE. Printre proiectele aflate pe această listă se numără gazoductele EastMed, Melita Transgas, Baltic Pipe, Poseidon, BRUA, terminalul de GNL din Cipru, construirea unui interconector între Croația și Slovenia etc. Procesul de stabilire a listei a fost criticat în mod repetat pentru lipsa sa de transparență și pentru că a fost puternic influențat de interesele financiare ale industriei gazeifere.
România are 3 proiecte gazeifere pe lista PIC
Și România are pe această listă PIC mai multe proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii gazeifere. În primul rând este vorba despre gazoductul BRUA care ar urma să facă legătura între Coridorul Sudic de gaze și țările din Europa Centrală și de Est, dar și să transporte gaze din zăcămintele României de la Marea Neagră. Prima fază a proiectului este finalizată și a fost deja finanțată de Uniunea Europeană cu 179,3 milioane de euro, de BERD, cu 60 de milioane de euro și de BEI, cu 100 de milioane de euro. Costul total al proiectului este estimat la aproape jumătate de miliard de euro. A doua fază se așteaptă să fie finalizată în 2024, iar investiția ar urma să se ridice la 74,5 milioane de euro. În cazul în care activiștii de mediu vor reuși să blocheze finanțările de la Bruxelles, România va trebui să se descurce singură pentru a face rost de bani pentru finalizarea proiectului. Pe de altă parte, există și riscul ca realizarea proiectului să fie blocată, ceea ce ar afecta serios securitatea energetică a țării noastre. Activiștii de mediu susțin că acest gazoduct a fost construit în România în perimetrul unor zone naturale protejate, apelându-se pentru aceasta la modificări abuzive ale legislației mediului. De asemenea, pe lista proiectelor de interes comun întocmită de Comisia Europeană mai figurează extinderea capacității de înmagazinare a depozitelor subterane de gaze de la Bilciurești (cel mai mare din țară) și Târgu Mureș.
Strategia REPowerEU, adoptată recent de Comisia Europeană, intenționează să aloce încă 10 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de gaze naturale.
Gazoductul EastMed, un pericol pentru Marea Mediterană
Printre proiectele majore care vizează extinderea infrastructurii de gaze se numără și gazoductul EastMed, o conductă care va avea o lungime de 1.900 km și va conecta zăcămintele de gaze offshore din estul Mediteranei, aparținând Israelului și Ciprului, cu Italia, prin Grecia. Valoarea proiectului este de șapte miliarde de euro. „Conducta EastMed este un dezastru pentru comunități și climă. Nu este în interesul localnicilor din regiune să suporte costurile extragerii combustibililor fosili și al daunelor aduse Mării Mediterane, o zonă sensibilă din punct de vedere ecologic. Pe tot parcursul traseului conductei EastMed, oamenii spun nu noii infrastructuri. Finanțarea UE trebuie să se concentreze pe sprijinirea proiectelor care implementează soluții de energie echitabile, corecte, sigure și regenerabile”, susține Natasa Ioannou, activist de mediu în cadrul organizației Friends of the Earth Cyprus.
ONG-uri de mediu: Europa se faultează singură
Ultima listă PIC apare în contextul în care Europa se confruntă cu o creștere majoră a prețurilor la produsele energetice. Emisiile de metan și CO2 sunt mai greu de estimat, deoarece Comisia Europeană și companiile care realizează aceste proiecte nu le-au calculat corespunzător, dar ele vor fi foarte ridicate, susțin organizațiile de mediu amintite. Metanul este componenta principală a gazelor, cu un potențial de încălzire globală de peste 85 de ori mai mare decât cel al CO2 în 20 de ani. Susținem că UE se faultează singură prin sprijinirea proiectelor, pentru că, făcând acest lucru, ignoră propriile obiective în materie de climă și energie și obligațiile sale legale în temeiul Acordului de la Paris. Acest lucru este ilegal. Experții au spus în mod clar că nu ar trebui dezvoltate noi proiecte de gaze sau de alți combustibili fosili, dacă vrem să limităm încălzirea cu 1,5°C”, arată ONG-urile internaționale de mediu.
