x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

„Firma sistemului”, contracte de un miliard de la Ministerul Culturii

0
Autor: Ion Alexandru 30 Oct 2017 - 11:42
„Firma sistemului”, contracte de un miliard de la Ministerul Culturii
Vezi galeria foto


Fostul colonel SRI, Daniel Dragomir, a devoalat, la începutul acestei luni, pe blogul său, numele a zece societăți comerciale despre care susține că sunt firme protejate de sistem și care, în ultimii zece ani, au primit de la stat contracte în valoare de miliarde de euro. Una dintre aceste firme care apare pe lista lui Dragomir se numește Aedificia Carpați, societate de construcții controlată de omul de afaceri Petre Badea și care, săptămâna trecută, a primit de la Ministerul Culturii, fără licitație, un contract de 650.000 de euro pentru niște lucrări suplimentare la Muzeul Țăranului Român. Aceeași firmă a primit, în ultimii zece ani, de la Ministerul Culturii, contracte în valoare de aproape un miliard de lei, la care se adaugă altele, încheiate cu Banca Națională a României, diverse universități şi chiar Administrația Prezidenţială, de câteva zeci de milioane de euro. Firma despre care Daniel Dragomir susține că se află sub protecția serviciilor a fost arvunită, tot fără licitație, pentru două milioane de euro, să execute niște lucrări de reabilitare a sediului Serviciului Român de Informații din orașul Voluntari, județul Ilfov.

 

Una dintre cele mai norocoase firme, când este vorba despre contractele cu statul, a fost selectată, luna aceasta, pentru o lucrare de aproape trei milioane de lei, de către Ministerul Culturii. Instituția guvernamentală a încheiat cu SC Aedificia Carpați SA, societate desprinsă din fostul Trust de Construcții Carpați, un contract fără licitație, prin negociere directă, pentru execuţia unor lucrări suplimentare de construcție în cadrul obiectivului de investiții “Consolidare și restaurare a corpurilor C, C1 și C2 ale clădirii Muzeului Țăranului Român”, de pe Șoseaua Kiseleff, din apropierea clădirii Guvernului României.

La negociere s-a înscris doar Aedificia Carpați SA, care, în data de 18 octombrie 2017, a încheiat cu Ministerul Culturii contractul având numărul 53/2017, în valoare de 2.901.934 de lei cu tot cu TVA (652.120 de euro). Banii sunt asigurați de la bugetul ministerului.

 

Contract suplimentat după patru ani

Acest contract nu reprezintă altceva decât continuarea unor lucrări similare contractate de Ministerul Culturii încă de la sfârșitul anului 2013. Atunci, instituția publică a scos la licitație execuția de lucrări de consolidare și restaurare a celor trei corpuri de clădire ale Muzeului Țăranului Român, clădire de interes istoric și arhitectural deosebit. Zece companii s-au înscris la această licitație, însă doar oferta uneia singure a fost considerată admisibilă și declarată în acest sens de către autoritatea contractantă. Este vorba despre aceeași Aedificia Carpați SA, care, în data de 18 decembrie 2013, și-a adjudecat un contract în valoare de 28.674.098,7 lei cu TVA inclus (6.372.019,9 euro).

Potrivit caietului de sarcini, întocit în 2012, clădirea în care funcționează Muzeul Țăranului Român este un monument istoric, care are trei corpuri de clădire, unul situat spre Șoseaua Kiseleff, al doilea situat spre Piața Victoriei și al treilea spre strada Monetăriei. La momentul în care Ministerul Culturii a inițiat achiziţia acestor lucrări, clădirea prezenta deficiențe restauratorii din punctul de vedere al conformării structurii privind preluarea acțiunilor seismice, prezenta un deficit de rezistență față de cerințele impuse de normele de proiectare actuale și o degradare a zidăriei pereților portanți. În acest sens, ministerul a angajat execuția unor lucrări de consolidare pe linia corpurilor laterale de clădire, la subsol, parter și primul etaj, prin realizarea a două nuclee din beton armat pentru cămășuirea interioară a zidurilor celor două săli aflate pe colț. Cele două perechi de nuclee urmau să se descarce în teren printr-un ansamblu de minipiloni confecționați din beton armat.

O altă lucrare avută în vedere se referă la realizarea unor cămășuiri din beton armat în lungul unor ziduri din cărămidă longitudiale ale corpului C, a pereților corpului central, la nivelul mansardei și consolidarea foișorului, prin legarea stâlpilor de beton cu câte două grinzi gemene, prin intermediul unor gulere din beton armat. Mai departe, se urmărea remedierea fisurilor din zidărie, revizuirea și înlocuirea elementelor deteriorate ale șarpantei din lemn, cu realizarea ignifugării acesteia, realizarea de izolații termice la pod și dotarea cu sisteme de aerisire, precum și executarea unor lucrări pentru realizarea asenării zidăriei.

 

Ce lucrări au fost comandate

Contractul mai prevedea refacerea trotuarelor pe tot perimetrul clădirii, din materiale performante, cu șanțuri și rigole, montate pe straturi, drenate cu rosturi de aerisire, precum și executarea, în interiorul clădirii, a unui canal de aerare în lungul pereților exteriori, pentru scoaterea umidității în exces din subsolul muzeului.

Lucrările de restaurare comandate constau în remedierea și restaurarea pardoselilor de pe holurile muzeului și a treptelor, executarea unor pardoseli din gresie porțelanată în grupurile sanitare și în anexe, restaurarea tâmplăriei metalice, refacerea ușilor şi înlocuirea feroneriei. De asemenea, trebuiau refăcute tencuielile interioare, cu restaurarea elementeor decorative la coloane, arce, goluri și plafoane, refacerea tencuielilor și a decorațiilor afectate de umiditate, refacerea zugrăvelilor și vopsitoriilor la pereți, plafoane și tâmplării, precum și desfacerea înveliturii cu țiglă și recuperarea materialului, în vederea refacerii, în totalitate, a înveliturii acoperișului, a jgheaburilor și a burlanelor.

Nu în ultimul rând, Ministerul Culturii a trecut, în caietul de sarcini, refacerea streașinii și restaurarea completă a elementelor de decorație, precum și restaurarea tutiror decorațiilor de pe fațadele Muzeului Țăranului Român.

Încheiat acum aproape patru ani, acest contract a fost refinanțat, anul acesta, cu încă 650.000 de euro.

 

Aedificia Carpați, pe lista fostului adjunct al lui Coldea

La începutul acestei luni, colonelul Daniel Dragomir, fost adjunct al lui Florian Coldea, scria pe blogul său despre zece societăți comerciale pe care le consideră ca fiind protejate de sistem. Pe această listă se afă și Aedificia Carpați SA, firma care derulează cu Ministerul Culturii acest contract. Atunci, Dragomir publica fapul că “un căpitan cu munci de răspundere, care a activat ca jurnalist până acum doi ani și care se ocupă, mai nou, de urmărirea emisiunilor la care particip, a pus aseară, pe Facebook, niște întrebări. Voi începe să îi răspund. Și, pentru informarea domniei sale, voi menționa zece firme care NU sunt acoperite, dar care au câștigat majoritatea licitațiilor din fonduri publice (miliarde de euro) în ultimii ani. Zece firme protejate”. Fostul ofier SRI enumeră, în continuare, cele zece societăţi. Acestea sunt Siveco România, Grupul Asesoft și SC Teamnet (acestea două au fost controlate de Sebastian Ghiță - n.red.), Daco Pro (societate de turism – n.red), Aedificia Carpați, Grup Servicii Petroliere, Hexi Pharma, Medicare Technics și TCE 3 Brazi – Insula Mare a Brăilei. Dragomir mai menționează faptul că “este de notorietate în sfera cui s-au aflat și se află (aceste societăți – n.red.). Chiar din declarații, știm unde s-au dus și se duc banii”.

Aedificia Carpați este o companie de construcții controlată de omul de afaceri Petre Badea, un constructor edilitar care activează pe piță încă de pe vremea lui Ceaușescu. Aceasta se desprinde din vechiul Trust de Construcții Carpați, care a fost transformat, după revoluție, în Regia Autonomă de Construcții Carpați, iar, din 1992, a devenit societate comercială. În anul 1993, institutul a fost preluat de către afaceristul Petre Badea. O parte din vechea structură a Trustului de Construcții Carpați a devenit SC Aedificia Carpați SA, iar cealaltă parte, controlată tot de către Petre Badea, a devenit SC Carpați Proiect SA, societate abonată, de asemenea, la contracte importante cu statul.

 

Fabrica de bani pentru firma lui Petre Badea

Afirmația potrivit căreia Aedificia Carpați este firma sistemului îi aparține colonelului Daniel Dragomir, acesta urmând să-și asume responsabilitatea ei. “Jurnalul Național” a descoperit, însă, că firma lui Petre Badea este, într-adevăr, abonată la contracte de sute de milioane de euro cu statul. Cele mai importante astfel de contracte sunt derulate cu Ministerul Culturii. Din 2009 și până anul acesta (fix în perioada de zece ani, despre care vorbește și Dragomir), Aedificia Carpați a primit de la acest minister contracte în valoare de 905.734.959,91 lei cu tot cu TVA, adică 231.039.103,7 euro.

Astfel, în 5 martie 2009, Ministerul Culturii a încheiat cu firma lui Badea, prin licitație deschisă, un contract în valoare de 290.790.242,9 lei cu TVA (74.447.560,3 euro) pentru lucrări de refacere, reamenajare și refuncționare la Biblioteca Națională a României. În 22 iulie 2009, ministerul încheie cu firma în cauză un al doilea contract, în valoare de 63.045.072,8 lei cu TVA (15.761.268,2 euro), pentru execuția de lucrări de consolidare și restaurare a Corpului Central al Muzeului Național de Artă. În 17 martie 2009, Aedificia Carpați mai primeşte un contract de 117.661,3 lei cu TVA (29.415,3 euro), pentru lucrări de amenajare a unui spațiu expoziţional în incinta Muzeului Național de Artă al României.

La data de 7 septembrie 2009, prin negociere directă, se mai atribuie un contract, în valoare de 3.969.359,01 lei cu TVA (1,134.102,6 euro), pentru lucrări de consolidare și restaurare la Muzeul Colecțiilor de Artă, iar la 27 ianuarie 2010, Ministerul Culturii încheie, tot prin negociere directă, cu Aedificia Carpați SA, un contract în valoare de 170.160.262,6 lei cu TVA (42.540.065,6 euro), având ca obiect execuția de lucrări de punere în funcțiune a întregului ansamblu Biblioteca Națională a României, prin integrarea Corpului Aulă și a Corpului Tehnic. Mai departe, Aedificia Carpați primește de la Ministerul Culturii, în 5 ianuarie 2011, un nou contract, de 14.737.435,1 lei cu TVA (3.684.358.8 euro) pentru lucrări de consolidare și restaurare la Corpul Central al Muzeului Național de Artă al României, iar în 14 februarie același an, mai primește un contract de execuţie de lucrări de stabilitate și siguranță în exploatare la ansamblul instituţtional Teatrul Național I.L. Caragiale, în valoare de 252.891.028,1 lei cu TVA (63.222.757 de euro).

Institutul Național al Patrimoniului atribuie, în 25 noiembrie 2011, aceleiași firme un contract de 1.749.954,8 lei cu TVA (416.655,9 euro), pentru lucrări la Pinacoteca Mănăstirii Căldărușani. În 31 mai 2015, societatea lui Petre Badea primește de la Ministerul Culturii un alt contract, în valoare de 45.113.034,1 lei cu TVA (10.125.118,7 euro), pentru lucrări de refacere a Operei Naționale București. De asemenea, în 29 iulie 2014, Aedificia Carpați a mai primit de la Ministerul Culturii un nou contract, prin negociere directă, de 57.391.476,5 lei cu TVA (12.753.661,4 euro), pentru lucrări suplimentare la Teatrul Național I.L. Caragiale.

 

SRI și STS, alte alocări de zeci de milioane de euro

O a doua instituție extrem de generoasă cu SC Aedificia Carpați SA este Banca Națională a României. În perioada 3 noiembrie 2008 - 12 ianuarie 2017, banca centrală, condusă de Mugur Isărescu, a încheiat, prin licitații sau negociere directă, cu societatea lui Petre Badea unsprezece contracte, în valoare totală de 47.177.752,06 euro. Lucrările contractate de BNR variază de la reparaţii ale sediului din strada Lipscani nr. 25, la amenajarea, decorarea și mobilarea Sălii Kirițescu, reparații și igienizare la arena centrală de tenis din București, executarea unui pasaj de legătură între sediile Băncii Naționale din str. Doamnei nr. 8 și str. Lipscani nr. 25.

Alte instituții care au mai atribuit firmei în cauză contracte au fost câteva universități, printe care și Universitatea București (contract de 1.811.152,5 euro cu TVA, acordat în 16 noiembrie 2017, pentru reparații ale sediului din Bulevardul Regina Elisabeta), Patriarhia Română sau Secretariatul General al Guvernului.

În 30 septembrie 2009, chiar Administrația Prezidențială, pe vremea când Traian Băsescu se pregătea să candideze pentru al doilea mandat, a încheiat cu Aedificia Carpați SA un contract, în valoare de 381.149,9 lei cu TVA (108.900 de euro), pentru terminarea lucrărilor de reabilitare a fostei Mânăstiri Cotroceni.

Nici instituțiile de forță nu lipsesc de pe lista contractelor firmei lui Petre Badea. Una dintre acestea este Serviciul de Telecomunicații Speciale, care, în 21 ianuarie 2008, a încheiat cu SC Aedificia Carpați SA un contract în valoare de 474.335,2 lei cu TVA (135.524,3 euro), pentru lucrări de blocare a infiltrațiilor cu apă la cele patru corpuri de clădire ale sediului serviciului.

Interesant este că, pe ultima sută de metri a mandatului Guvernului Cioloș, în decembrie 2016, Serviciul Român de Informaţii, prin UM 0929 București – Unitatea Financiar-Logistică, a atribuit societății Aedificia Carpați SA, prin negociere directă, un contract în valoare de 10.380.000 de lei cu TVA (2.307.000 de euro), pentru repararea și execuția de lucrări pentru extindere, reabilitare și modernizare a sediului SRI din orașul Voluntari.

 

Aedificia Carpați SA se află pe lista celor zece firme enumerate de fostul ofițer SRI, Daniel Dragomir, ca fiind protejate de sistem.

 

10 contracte în valoare de peste 230 de milioane de euro a primit firma lui Petre Badea de la Ministerul Culturii, începând cu anul 2009. Aedificia s-a ocupat de restaurarea muzeelor și a Bibliotecii Naționale

Citeşte mai multe despre:   Aedificia Carpați,   Daniel Dragomir

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 4780


Mai multe titluri din categorie

Copilul Nae Lăzărescu fura cireşile lui Arghezi

De mare succes s-a bucurat ediţia de colecţie “Jurnalul lui Nae şi al lui Vasile”, s-au tras mai multe tiraje, devenise acest jurnal cu întâmplări din viaţa celor doi comici chiar programul de sală la...

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”
Galerie Foto Vă prezentăm astăzi o nouă poveste din şirul de interviuri document pe care îl realizăm cu români care s-au născut odată cu România Mare, şi sunt mândri de asta. Oameni care au trecut prin viaţă atât de...

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România
Acum 25 de ani, şomajul din România era de trei ori mai mare decât în prezent. Asta în condiţiile în care şi populaţia ţării era mult mai numeroasă: 23 de milioane trăiam atunci în România, faţă de 19 mi...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului
Ce coincidenţă! Sunt născută pe data de 7 iunie, şi după 34 de ani, aţi apărut voi, JURNALUL NAŢIONAL, un nou concept în presa scrisă, şi o nouă provocare pentru mine ca profesionist. Atunci am hotărât sa...

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte
“Jurnalul”  a lansat tot felul de iniţiative gazetăreşti în premieră, a inventat tot el ediţiile de colecţie. Era 1995 şi prima ediţie de colecţie a fost cu Mădălina Manole, “Jurnalul Mădălinei...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI
Galerie Foto Protocolul de cooperare dintre SRI, Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție, încheiat în 2009, poartă semnătura și ștampila președintelui Instanței Supreme, judectorul Nicolae Popa, deși...

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții
Galerie Foto Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit sau împlinesc în 2018 venerabila vârstă de 100 de ani, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii vii ai...

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu
Galerie Foto “Acum 25 de ani eram redactor șef la Curierul Național”. Echipa redacțională o formau două grupuri distincte de jurnaliști: unii cu experiență și cu notorietate în presa românească; alții tineri și...

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește
Galerie Foto După ce în episodul trecut al serialului nostru am vorbit cu reprezentanții maghiarilor din Ținutul Secuiesc care şi-au exprimat punctul de vedere referitor la autonomie, astăzi e rândul unor exponenţi ai...

Copiii fac primii paşi din instinct

Copiii fac primii paşi din instinct
(De ce e greşit să forţezi mersul copiilor) Iubirea de copii îi îndeamnă pe părinţi să fie foarte atenţi cu dezvoltarea micuţilor, apar chiar îngrijorări privind eventuale întârzieri în primii paşi,...

Premierul Italiei care a rupt alianţa cu Hitler

Premierul Italiei care a rupt alianţa cu Hitler
Majoritatea presei s-a mirat că Jurnalul a făcut un interviu cu prinţul Badoglio, în exclusivitate. Cine era frumosul italian de circa 45 de ani, interlocutorul nostru în interviu? Am profitat că prinţul Badoglio...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (6)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (6)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

“Irlandezul din Carpaţi”, din Guvernul lui Cioloş, în afaceri cu statul lui Dăncilă

“Irlandezul din Carpaţi”, din Guvernul lui Cioloş, în afaceri cu statul lui Dăncilă
Galerie Foto Un fost consilier din Guvernul Cioloş derulează, printr-una dintre companiile la care este asociat, contracte cu statul. Şi nu este vorba despre un simplu consilier, ci despre celebrul personaj cunoscut sub numele de ...
Serviciul de email marketing furnizat de