Printr-o scrisoare deschisa, Jurnalul National cere prim-ministrului Calin Popescu Tariceanu, ministrului Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, si inspectorului general al Politiei Romane, Dan-Valentin Fatuloiu, sa gaseasca solutii rapide si concrete pentru rezolvarea cazurilor de copii disparuti.
Printr-o scrisoare deschisa, Jurnalul National le cere prim-ministrului Calin Popescu Tariceanu, ministrului Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, si inspectorului general al Politiei Romane, Dan-Valentin Fatuloiu, sa ia masuri rapide si concrete pentru solutionarea cazurilor de copii disparuti. Domnule prim-ministru al Romaniei, Calin Popescu TariceanuDomnule ministru al Administratiei si Internelor, Vasile Blaga
Domnule inspector general al Politiei Romane, Dan-Valentin Fatuloiu, Va adresam aceasta scrisoare deschisa in numele celor aproape 300 de copii romani disparuti si inca negasiti. Chipurile catorva dintre ei va privesc din aceasta pagina de ziar, pe alti o suta ii puteti vedea pe site-ul construit de Jurnalul National - Cei mai multi dintre copiii romani disparuti nu au insa nici macar un chip sau o identitate publica. Sansele lor de a mai fi gasiti vreodata in viata sunt extrem de reduse. Domnule prim-ministru al Romaniei, Calin Popescu Tariceanu
Domnule ministru al Administratiei si Internelor, Vasile Blaga
Domnule inspector general al Politiei Romane, Dan-Valentin Fatuloiu, Va scriem in numele parintilor romani care sunt ingrijorati de incapacitatea autoritatilor de a ne proteja copiii in astfel de situatii. Demersul nostru jurnalistic este o continuare a campaniei de presa pe care Jurnalul National, direct implicat si profund interesat de salvarea vietii oricarui copil aflat in primejdie, a demarat-o din 5 septembrie 2005.
Citește pe Antena3.ro
Se impune adoptarea cat mai urgenta a urmatoarelor masuri:
1 conceperea unor planuri de actiune eficiente, care sa tina seama de cazuistica in domeniul rapirilor si disparitiilor; 2 declararea oficiala a unui copil disparut imediat dupa constatarea evenimentului (raportarea lui la politie) si renuntarea la intervalul (actual) de 48 de ore, timp in care se asteapta eventuala revenire a copilului acasa. In cazurile de copii disparuti, primele ore sunt capitale!; 3 instituirea unui sistem de alerta ce permite difuzarea imediata a cazurilor de copii disparuti catre toate sectiile de politie din toata tara, dar si catre mass-media; colaborarea cu mass-media, prin difuzarea imediata a fotografiilor si semnalmentelor copiilor disparuti, luandu-se pentru aceasta acordul in scris al parintilor in momentul in care acestia raporteaza cazul; 4 adaugarea la atributiile politiei a unei "autorizatii de cautare" care sa permita accesul autoritatilor in spatii inchise sau ingradite (proprietati private). Conform Constitutiei Romaniei, art. 27, alin. (2), lit. b), de la inviolabilitatea domiciliului se poate face derogare prin lege pentru "inlaturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei persoane"; 5 obligatia ca politia sa colaboreze, in operatiunile de cautare/scotocire cu voluntari (persoane fizice sau asociatii nonguvernamentale) pe baza unui plan comun de actiune, sub conducerea organelor de politie; 6 dotarea politiei cu echipamente speciale de cautare (binocluri cu termoviziune, lanterne pentru cautare pe timp de noapte, caini de urma performanti, barci etc...); continuarea operatiunilor de scotocire pe timp de noapte, stiut fiind ca fiecare ora in plus de la disparitia copilului reduce sansele ca acesta sa mai fie gasit in viata; 7 apelarea imediata la ajutorul jandarmilor si a elicopterului cu termoviziune din dotarea MAI in operatiunile de scotocire pe teren; 8 obligatia ca pe teren, pe tot parcursul operatiunilor de cautare/scotocire, sa fie prezenta si o salvare, corespunzator echipata si cu personal medical capabil sa acorde copilului asistenta de urgenta, atunci cand este gasit; 9 implementarea unui sistem informatic bine pus la punct. O infrastructura informatica a Politiei cu Politia de Frontiera, astfel incat, chiar in momentul in care se sesizeaza disparitia unui copil, poza lui sa apara in toate sectiile de politie, precum si la toate punctele de frontiera (prin sistemul informatic), nu dupa 10 zile, cum se obisnuieste acum, pentru ca asa scrie in proceduri. Cunoscuta fiind amploarea traficului de copii din Romania, un copil disparut trebuie dat imediat in urmarire generala si in consemn la frontiera; 10 anuntarea imediata a tuturor celorlalte asociatii/societati care au suporturi de mediatizare a chipului celui disparut: fabrici de ambalaje, societati care au panouri publicitare, atat din zona invecinata locului disparitiei, cat si la nivel national; 11 dotarea laboratoarelor proprii ale politiei, dar si a celor cu care se colaboreaza, in mod corespunzator, pentru ca rezultatele analizelor care pot fi edificatoare pentru gasirea in timp util a unui copil sa fie obtinute cu celeritate (dupa o luna si jumatate, cat dureaza la noi analiza unei pete de sange de pe hainele unui suspect, ce sanse mai sunt ca acel copil sa mai fie in viata?); 12 constituirea unui corp de psihologi care sa poata contura profilul psihologic atat al rapitorului, cat si al copilului disparut. Aceiasi psihologi ar trebui sa consilieze parintii minorului, pe toata durata cautarilor si dupa.
Preventia este poate etapa cea mai importanta in rezolvarea cazurilor de copii disparuti. Din pacate, in Romania nu se face nimic nici la acest capitol. Propunem luarea urmatoarelor masuri: 13 pericolele la care sunt sunt expusi copiii trebuie sa fie constientizate atat de adulti, parintii lor, cat si de ei. In scoli se pot orgazina ore deschise, eventual cu participarea parintilor, in care oamenii legii sa le explice elevilor cum se pot feri de rapitori, la ce riscuri se expun fugind de acasa; 14 implicarea politistilor de proximitate in munca de preventie; 15 educarea publicului larg prin organizarea unor campanii de informare asupra riscurilor la care sunt expusi copiii; 16 asigurarea unei paze serioase a locurilor care reprezinta un potential pericol (ex.: sanatorii de boli psihice cum ar fi cel de la "Grajduri" - jud. Iasi) si monitorizarea permanenta a celor cunoscuti cu probleme psihice grave, care se plimba liberi dintr-un loc in altul, pe motiv ca nu sunt bani sa fie tinuti in sanatorii. Monitorizarea celor cu antecedente penale, mai ales daca ele sunt de violenta asupra copiilor.